Caiete de studii







  • Caiet de studii nr.60/ 2024
    Indicatorul Conjunctural pentru Economia României (ICER) și semnalele conferite în contextul crizelor recente
    Andrei Tănase, Georgiana Pleșa, Dragoș Sîrbu, Vladimir Georgescu
    Evenimentele recente, marcate de șocuri majore, cu propagare rapidă, au accentuat necesitatea construirii unor indicatori sintetici, sub forma unor „semnale”, care pot fi actualizați cât mai frecvent. Primul rol al acestora este cel de captare timpurie a modificărilor bruște ale conjuncturii economice. Prin evidențierea unor canale prin care este afectată economia, „semnalul” poate fi util în cadrul mai larg de formulare a prognozelor pe termen scurt pentru PIB. Spectrul variabilelor din componența sa și metodologia de estimare pot însă limita capacitatea predictivă a „semnalului”. Dintr-o perspectivă pe termen mai lung, important este un al doilea rol ce constă în dezvoltarea ex post a unei analize comparative între caracteristicile crizelor recente față de alte evenimente anterioare reprezentative, precum criza financiară. Astfel, în decursul anului 2020 și începutul anului 2021, Indicatorul Conjunctural pentru Economia României (ICER) – „semnalul” estimat folosind analiza componentelor principale – reflectă impactul advers, de magnitudine maximală din perspectivă istorică, al șocului pandemic asupra economiei României. Printre determinanți se evidențiază variabilele ce descriu industria, serviciile și încrederea agenților economici, puternic afectate de restricțiile de mobilitate. Ulterior, reversarea rapidă a șocului a creat condițiile revenirii activității economice. De la jumătatea anului 2022 și până la finalul eșantionului (decembrie 2023), ICER captează o nouă deteriorare a conjuncturii economice (în contextul șocurilor asociate crizei energetice și al blocajelor din lanțurile de aprovizionare, intensificate de războiul din Ucraina), însă de magnitudine inferioară celor din crizele precedente.
    application/pdf 780 KB, Descarcă
  • Caiet de studii nr.59/ 2022
    Determinanții marjelor de dobândă în sectorul bancar românesc și central est-european
    Simona Ichim, Angela Pîslaru, Claudia Voicilă
    Acest studiu analizează structura profitabilității sectorului bancar românesc, cu accent asupra determinanților marjelor nete de dobândă, ca principal motor al rentabilității. Este investigată influența factorilor microeconomici, a celor specifici piețelor bancare, dar și a celor macroeconomici asupra marjelor nete de dobândă, inclusiv într-un context mai larg, al băncilor central și est‑europene. În primul rând, este modelată alocarea veniturilor și cheltuielilor pentru obținerea marjelor de profitabilitate pe linii de afaceri la nivelul specific al sectorului bancar românesc, cu o abordare inovativă în privința evaluării prețului riscului de credit atât la un moment în timp (PiT), cât și de-a lungul unui ciclu economic (TtC), aspect util pentru evaluarea politicilor macroprudențiale. În al doilea rând, sunt evidențiați determinanții marjei nete de dobândă în România, distinct pentru cele mai consistente portofolii (creditele ipotecare și cele acordate companiilor nefinanciare), prin estimări de tip VAR Bayesian. În al treilea rând, studiul extinde analiza principalilor determinanți ai marjelor de dobândă bancare la nivelul a zece țări din regiunea centrală și est‑europeană, în perioada ulterioară crizei financiare internaționale, folosind și date granulare pe bănci.
    application/pdf 766 KB, Descarcă
  • Caiet de studii nr.58/ 2022
    Inflația globală din 2021: prețul unor idei eronate care predomină în societate
    Lucian Croitoru
    Anul 2021 a fost anul revenirii inflației în țările dezvoltate la niveluri ce nu au mai fost întâlnite în utimii 35-40 de ani și al accelerării inflației în țările emergente, inclusiv în România și în alte țări din regiune, cum ar fi Cehia, Polonia și Ungaria. Revenirea inflației la niveluri peste cele dorite în țările dezvoltate necesită explicații, nu în ultimul rând pentru a înțelege în ce măsură aceasta are un caracter tranzitoriu sau nu. Una dintre întrebările adresate se referă la ce anume s-a întâmplat deosebit în perioada recentă care să fi reușit să ducă la creșterea inflației după ce relaxările cantitative practicate pentru mai mult de un deceniu urmând crizei din 2008 nu au reușit. Explicația pe care o ofer în această introducere se bazează pe o serie de articole/ eseuri publicate în perioada ianuarie 2021 – ianuarie 2022, pe măsură ce inflația a crescut treptat către nivelurile relativ înalte. Prezentul număr al Caietelor de studii pune la un loc acele eseuri, dintre care unul este chiar o variantă a acestei introduceri și, într-o anumită proporție, o sinteză a lor. Deși pentru majoritatea articolelor tema centrală este inflația, articolele oferă în subsidiar analize ale unor idei care predomină în societate și care pot influența, direct sau indirect, inflația. Ideile respective primesc rareori atenția cuvenită în epoca noastră. Las menționarea temelor și ariilor la care se referă aceste idei pentru finalul introducerii care, sper, îl va pregăti pe cititor să le primească cu mai mare deschidere și interes.
    application/pdf 843 KB, Descarcă
  • Caiet de studii nr.57/ 2021
    Prognoze în timp real ale creșterii economice
    Marcel Antonio Sandu, Mădălin Viziniuc
    Lucrarea de față propune un cadru de prognoză pe termen scurt a evoluției trimestriale a PIB care încorporează eficient fluxul de informații oferit de calendarul de publicare a indicatorilor cu frecvență lunară. Metodologia presupune combinarea densităților de repartiție generate de o paletă largă de abordări econometrice (modele punte, MIDAS, precum și modele cu factori comuni dinamici și VAR Bayesian, ambele cu frecvențe mixte), strategia fiind potrivită pentru a fi aplicată la nivelul economiilor emergente, unde activitatea este afectată deopotrivă de modificări structurale și de o dimensiune relativ redusă a setului de informații statistice și a perioadei acoperite de acestea. Procesul de evaluare, care a avut în vedere exerciții succesive de prognoză începând cu primul trimestru din 2013 (utilizând versiunea de conturi naționale disponibilă la acel moment), relevă o performanță sporită a cadrului de a anticipa traiectoria creșterii PIB, acesta prezentând, totodată, și o capacitate ridicată de a prelua schimbările de traiectorie ale indicatorilor lunari, trăsătură care s-a dovedit esențială pentru proiecția PIB pe parcursul contracției economice determinate de criza sanitară în 2020. În același timp, se remarcă un grad ridicat de complementaritate a modelelor econometrice utilizate, excluderea oricăruia dintre ele conducând, în linii mari, la o deteriorare a acurateței de prognoză.
    application/pdf 1 MB, Descarcă
  • Caiet de studii nr.56/ 2021
    Evoluția stocului de aur al Băncii Naționale a României în perioada comunistă (1946-1989)
    Mugur Isărescu (coordonator), Maria Constantinescu, Brîndușa Costache, Nadia Manea, Adriana Aloman, Elisabeta Blejan
    Evoluția stocului de aur al Băncii Naționale a României (1946-1989) reprezintă a treia parte dintre cele patru ale unei lucrări ample ce are drept scop reconstituirea stocului de aur al băncii centrale a României de la crearea acesteia și până în anul 2020. Spre deosebire de cele două secvențe cronologice anterioare, perioada 1946-1989 nu a mai fost individualizată după criteriul acoperirii legale a leului în aur. Această modificare a fost determinată de schimbările intervenite în rolul aurului pe plan internațional, precum și de măsurile regimului comunist din România care au dus la impunerea economiei centralizate și a restricțiilor severe în privința deținerii aurului de către populație. În consecință, seria de date pentru perioada 1946-1989 nu a mai inclus stocul de acoperire în aur a monedei naționale, dar a avut în vedere evoluția valorică, în lei, și pe cea cantitativă, în kg, a stocului total de aur al BNR, cu detalieri referitoare la: aurul din țară, aflat în tezaurul BNR (lingouri și monede) și în afara acestuia, precum și aurul din străinătate (Banca Reglementelor Internaționale, Banca Angliei, UBS Zurich, Federal Reserve Bank, Eurobank Paris, Banca Națională a Ungariei, Banca Națională a Cehoslovaciei, Banca Națională a Elveției etc.). Datele seriei au rezultat din cercetarea surselor aflate în Arhiva BNR, completate și comparate cu cele din fondul CC al PCR, de la Arhivele Naționale ale României. Printre dificultățile enumerate și explicate în capitolul de metodologie aferent seriei 1946-1989 au fost, pe lângă datele contradictorii, și „ficțiunea” statisticilor întocmite de autoritățile comuniste. Principalul rol al stocului de aur în perioada 1946-1989 a fost acela de a contribui la finanțarea deficitelor balanței de plăți a țării, fapt pentru care creșterea continuă a acestuia caracteristică intervalului 1929-1945 a fost înlocuită cu o evoluție sinuoasă, în care după scăderea dramatică din primul deceniu comunist etapele de acumulare au fost urmate de altele de valorificare. S-a menținut, și pentru epoca comunistă, perspectiva martorului care stă la ușa blindată a tezaurului BNR cu misiunea de a înregistra intrările și ieșirile de aur, dar și de a încerca explicarea acestor mișcări, prin punerea lor în legătură cu evenimente și fenomene petrecute pe plan intern și internațional între momentul etatizării Băncii Naționale a României și anul prăbușirii regimului comunist. Astfel, au fost avute în vedere: deciziile de la Bretton Woods (1944) cu privire la rolul aurului în funcționarea sistemului monetar internațional, crearea activului de rezervă special al Fondului Monetar Internațional, DST sau „aurul-hârtie”, renunțarea la etalonul aur-devize, precum și atribuțiile Băncii Naționale a României (Banca RPR–Bancă de Stat și, apoi, Banca Națională a RSR) în deținerea și administrarea metalelor prețioase, conform reglementărilor care au definit un regim foarte restrictiv al aurului. În același timp, s-a avut în vedere valorificarea stocului de aur al BNR, de la achitarea sancțiunilor din Tratatul de pace de la Paris și plata importurilor de cereale și de tehnologie la depunerea cotei de membru al FMI și achitarea anticipată a datoriei externe.
    application/pdf 815 KB, Descarcă