Caiete de studii







  • Caiet de studii nr.55/ 2021
    Evoluția stocului de aur al Băncii Naționale a României în perioada 1929-1945
    Mugur Isărescu (coordonator), Maria Constantinescu, Brîndușa Costache, Nadia Manea, Adriana Aloman, Elisabeta Blejan
    Evoluția stocului de aur al Băncii Naționale a României (1929-1945) reprezintă a doua dintre cele patru părți ale unei lucrări ample ce are drept scop reconstituirea stocului de aur al băncii centrale a României de la crearea acesteia și până în anul 2020. Perioada 1929-1945 este individualizată de criteriul acoperirii legale a leului în aur, respectiv 0,010 g aur fin, care a rămas aceeași de la stabilizarea monetară din 1929 până la reforma monetară din 1947. Totuși, prezentarea de față se încheie cu anul 1945, deoarece măsurile luate în 1946 de puterea comunistă au definit un nou regim al aurului și au generat vânzări masive din stocul de metal galben al BNR. Seria de date ce constituie coloana vertebrală a acestei cercetări cuprinde atât evoluția valorică, în lei, cât și pe cea cantitativă, în kg aur fin, a stocului total de aur înregistrat la BNR, cu identificarea dimensiunilor stocului de acoperire și a altor aspecte importante, precum structura în lingouri și monede sau depozitele din țară și din străinătate (Anglia, Franța, Elveția, Olanda, Belgia, SUA). Și pentru această perioadă, sursele cercetate, în cea mai mare parte, din Arhiva BNR, au oferit nu de puține ori date contradictorii, care au fost armonizate acolo unde a fost posibil sau detaliate și explicate în capitolul dedicat metodologiei. Stabilirea bornei cronologice superioare în anul 1945 a făcut ca seria de date să se încheie cu cele mai mari cantități de aur fin aflate în stocul total al băncii centrale a României în toată istoria sa, respectiv 244 tone la 31 decembrie 1944 și 241 tone la 31 decembrie 1945. Această acumulare-record de metal galben a fost în continuare explicată din perspectiva martorului care stă la ușa blindată a tezaurului BNR, cu misiunea de a înregistra intrările și ieșirile de aur, dar și de a încerca explicarea acestor mișcări prin punerea lor în legătură cu evenimente și fenomene petrecute între anul de început al Marii Crize Economice și anul de sfârșit al celui de-al Doilea Război Mondial, respectiv de la paradoxul aurului în perioada interbelică la declarația teoretică de menținere a etalonului-aur și opțiunea practică pentru etalonul aur-devize, de la suspendarea convertibilității leului (1932) și a achitării datoriei publice externe (1933) la instituirea primelor pentru creșterea prețului aurului și stimularea producției de metal galben, de la evacuarea Societății Minelor de Aur ale Statului de la Baia Mare la aceea a tezaurului BNR în depozitele secrete de la Sinaia și Tismana.
    application/pdf 841 KB, Descarcă
  • Caiet de studii nr.54/ 2021
    Estimarea probabilității de apariție a unei crize bancare. Studiu de caz România și UE
    Marian Mihai, Claudia Voicilă, Laura Popescu, Virgil Dăscălescu
    Sistemul financiar a reprezentat principalul vector de propagare a crizei financiare globale din 2007-2008, caracterul unui astfel de eveniment fiind unul disruptiv. Odată cu acest episod, interesul pentru studierea crizelor financiare, valutare sau bancare a crescut semnificativ. În România, sectorul bancar are o pondere de aproximativ 75 la sută în totalul activelor sistemului financiar, un eveniment de criză manifestat la nivelul acestuia fiind de natură să afecteze intermedierea financiară și activitățile desfășurate de întregul sector real. Lucrarea de față își propune estimarea probabilității de apariție a unui eveniment de criză bancară, privit în sens restrâns strict pe canalul ofertei, ca urmare a insuficienței capitalului pentru susținerea și creșterea activelor purtătoare de risc (cu precădere, credite acordate sectorului privat), respectiv în sens extins, consecință a cadrului macroeconomic și financiar aplicabil. Studiul se bazează pe aplicarea unor metode desprinse din tehnicile de învățare automată, iar rezultatele arată că probabilitatea de a consemna un asemenea eveniment în România era relativ redusă și în scădere în intervalul 2014‑2019. Un eventual șoc sistematic, care ar putea conduce la schimbări simultane ale rezultatelor financiare la nivelul instituțiilor de credit în sensul consemnării de pierderi și plasării indicatorilor de rentabilitate economică în cozile distribuțiilor istorice (pentru definiția în sens restrâns), respectiv estimări ale probabilității de criză conform unor scenarii macroeconomice de severitate ridicată (pentru definiția în sens extins), relevă probabilități de criză semnificativ mai ridicate, fără a deveni însă cel mai probabil rezultat, aspect explicat de nivelul adecvat al capitalului băncilor. În comparație europeană, România se poziționează în prima jumătate a clasamentului, reflecție a unui grad de risc comparabil sau chiar mai scăzut în raport cu cel specific altor sectoare bancare din cadrul UE.
    application/pdf 1 MB, Descarcă
  • Caiet de studii nr.53/ 2021
    Politicile macroeconomice: pandemia nu este o scuză pentru părăsirea principiilor
    Lucian Croitoru

    application/pdf 601 KB, Descarcă
  • Caiet de studii nr.52/ 2020
    O evaluare a PIB potențial pentru România
    Andrei Tănase, Georgiana Pleșa
    Această lucrare vizează estimarea dinamicii PIB potențial pentru România în perioada 2000-2019. Evaluarea acestui indicator neobservabil este o problemă complexă în orice economie, cu atât mai mult în economiile emergente, aflate într-un proces continuu de transformări structurale. Metodologia este constituită pe baza unui filtru multivariat, pornind de la funcția de producție, dar care ia în considerare și interacțiunile sugerate de teoria economică ale PIB cu variabile precum inflația sau rata șomajului. Ca orice estimare a PIB potențial, și aceasta este însoțită de un anumit grad de incertitudine, mai ridicat cu precădere în perioadele recente, pentru care rezultate precise pot fi obținute doar după stabilizarea datelor statistice publicate inițial şi încorporarea noilor informații apărute în timp. Evaluările indică o redresare graduală a traiectoriei PIB potențial în perioada ulterioară desfășurării crizei financiare internaționale. Deși analiza nu include anul 2020, se poate spune că pe parcursul acestui an economia a suferit un șoc major (inclusiv din perspectiva escaladării incertitudinii), pe fondul pandemiei COVID-19, care a afectat marea majoritate a sectoarelor de activitate, cu implicații adverse și asupra potențialului productiv al economiei.
    application/pdf 720 KB, Descarcă
  • Caiet de studii nr.51/ 2020
    Evoluția stocului de aur al Băncii Naționale a României în perioada 1880-1928
    Academician Mugur Isărescu (coordonator), Maria Constantinescu, dr. Brîndușa Costache, dr. Nadia Manea, Adriana Aloman, Elisabeta Blejan
    Evoluția stocului de aur al Băncii Naționale a României (1880-1928) reprezintă prima dintre cele patru părți ale unei lucrări ample ce are drept scop reconstituirea stocului de aur al băncii centrale a României de la crearea acesteia și până în anul 2020. Perioada 1880-1928 este individualizată de criteriul acoperirii legale a leului în aur, care a rămas aceeași pe durata întregului interval, respectiv 0,3226 g aur cu titlul de 900/1000. Această constantă a istoriei noastre monetare s-a menținut în pofida schimbării sistemului monetar (de la cel bimetalist la cel monometalist‑aur, 1890‑1892) sau a dificultăților din timpul Primului Război Mondial, când a fost suspendată convertibilitatea leului (1917) și cea mai mare parte a stocului nostru de aur a fost confiscată de autoritățile bolșevice (1918). Nivelul valoric al stocului de aur la data de 31 decembrie a fiecărui an, din 1881 până în 1928, se regăsește în seria de date ce constituie coloana vertebrală a cercetării de față. Întrucât datele conservate de sursele istorice n-au oferit însă răspunsuri directe întrebărilor formulate în prezent, întocmirea seriei de date a presupus elaborarea unui set de reguli unificatoare, care au alcătuit metodologia de lucru, prezentată într-o secțiune separată a lucrării de față. Fără să ignore bornele cronologice tradiționale, lucrarea se concentrează asupra reperelor temporale semnificative pentru istoria noastră monetară, fiind elaborată din perspectiva martorului care stă la ușa blindată a tezaurului BNR, cu misiunea de a înregistra intrările și ieșirile de aur, dar și de a încerca explicarea acestor mișcări, prin punerea lor în legătură cu fenomene și evenimente ale istoriei naționale, de la fenomenul agio și crizele din 1894, 1899, 1907 și 1912 la taxa vamală în aur din 1915 și 1916 pentru exportul produselor agricole, de la finanțarea efortului de război de către Banca Națională și tratativele diplomatice postbelice pentru recuperarea aurului depozitat în străinătate la organizarea producției de metale prețioase a României întregite.
    application/pdf 506 KB, Descarcă