Comunicat de presă


Balanţa de plăţi şi datoria externă – februarie 2017

13.04.2017

În perioada ianuarie – februarie 2017p, contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un excedent de 204 milioane euro, comparativ cu un deficit de 139 milioane euro în perioada ianuarie – februarie 2016; în structură, balanţa bunurilor a consemnat un deficit mai mare cu 243 milioane euro, balanța serviciilor și balanța veniturilor secundare s-au încheiat cu excedente mai mici cu 90 milioane euro, respectiv cu 50 milioane euro, iar balanța veniturilor primare a devenit excedentară.

Contul curent al balanței de plăți (mil. euro)
  ianuarie - februarie 2016p ianuarie - februarie 2017p
CREDIT DEBIT SOLD CREDIT DEBIT SOLD
CONTUL CURENT (A+B+C) 11 778 11 917 -139 13 237 13 033 204
A. Bunuri şi servicii 10 691 10 471 220 11 787 11 900 -113
a. Bunuri 8 031 9 019 -988 8 858 10 089 -1 231
b. Servicii 2 660 1 452 1 208 2 929 1 811 1 118
- servicii de prelucrare a bunurilor aflate în proprietatea terţilor 422 34 388 440 32 408
- transport 814 275 539 912 363 549
- turism - călătorii 226 249 -23 264 400 -136
- alte servicii 1 198 894 304 1 313 1 016 297
B. Venituri primare 461 936 -475 1 087 836 251
C. Venituri secundare 626 510 116 363 297 66

p) date provizorii

Investiţiile directe ale nerezidenţilore în România au însumat 655 milioane euro, din care participaţiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) au însumat 834 milioane euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă negativă de 179 milioane euro.

Datoria externă pe termen lung a însumat 68 495 milioane euro la 28 februarie 2017 (73,9 la sută din total datorie externă), în scădere cu 0,7 la sută față de 31 decembrie 2016.

Datoria externă pe termen scurt a înregistrat la 28 februarie 2017 nivelul de 24 258 milioane euro (26,1 la sută din total datorie externă), în creştere cu 3,7 la sută faţă de 31 decembrie 2016.

În perioada ianuarie – februarie 2017, datoria externă totală a crescut cu 376 milioane euro, în principal pe seama majorării soldului datoriei negarantate public (cu 722 milioane euro), concomitent cu diminuarea soldului datoriei publice (cu 348 milioane euro).

Datoria externă şi serviciul datoriei externe (mil. euro)
  Datoria externă Serviciul datoriei externe, 2 luni 2017p
Sold la 31.12.2016p Sold la 28.02.2017p
I. Datoria externă pe termen lung 68 979 68 495 2 094
I.1. Datoria publică 32 239 31 973 773
I.1.1. Datoria publică directă 31 694 31 438 761
I.1.2. Datoria garantată public 545 535 12
I.2. Datoria negarantată public
     din care:
35 485 35 265 1 316
I.2.1. Depozite pe termen lung ale nerezidenţilor 3 787 3 333 334
I.3. Datoria autorităţii monetare,
     din care:
1 255 1 257 5
I.3.1. Alocări de DST de la FMI 1 255 1 257 5
II. Datoria externă pe termen scurt 23 398 24 258 6 530e
Total datorie externă (I+II) 92 377 92 753 8 624

e) date estimate
p) date provizorii

Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost 17,8 la sută în perioada ianuarie – februarie 2017, comparativ cu 27,4 la sută în anul 2016. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri şi servicii la 28 februarie 2017 a fost de 6,5 luni, faţă de 6,3 luni la 31 decembrie 2016.

Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR la 28 februarie 2017 a fost de 87,7 la sută, comparativ cu 90,1 la sută la 31 decembrie 2016.

Precizări metodologice

  1. Standardul metodologic internaţional pentru elaborarea balanţei de plăţi este asigurat de Manualul FMI Balanţa de plăţi şi poziţia investiţională internaţională, ediţia a-VI-a (BPM6). Metodologia BPM6 a fost transpusă în legislaţia europeană prin Regulamentul UE nr. 555/2012 privind statisticile comunitare în domeniul balanţei de plăţi, al comerţului internaţional cu servicii şi al investiţiilor străine directe. Principalele deosebiri dintre BPM6 şi versiunea anterioară a manualului, BPM5 se regăsesc în documentul: Implementarea noilor standarde metodologice în statisticile elaborate de BNR.
  2. Pentru interpretarea datelor, la contul curent se vor avea în vedere următoarele:
    1. 2.1. Bunuri (pe principiul balanţei de plăţi): Sursa datelor: Institutul Naţional de Statistică - Comerţul internaţional cu bunuri. Importurile FOB se calculează de BNR pe baza coeficientului de transformare CIF/FOB de 1,0430 determinat de INS: INS - Actualizarea coeficientului CIF/FOB. Principiul balanţei de plăţi presupune înregistrarea bunurilor pe criteriul „schimbului de proprietate economică” (se includ bunurile care intră în proprietatea rezidenţilor, indiferent dacă bunurile trec sau nu frontiera ţării respective), în timp ce în statistica comerţului internaţional, bunurile se înregistrează după criteriul „trecerii frontierei” (se includ bunurile care trec frontiera, indiferent dacă se află sau nu în proprietatea rezidenţilor). Pentru asigurarea respectării principiului „schimbului de proprietate economică”, datele furnizate de INS sunt ajustate de BNR, astfel că valorile exportului şi importului de bunuri din balanţa de plăţi sunt diferite de cele din statistica comerţului internaţional cu bunuri. Principala diferenţă dintre cele două statistici provine de la Prelucrarea bunurilor aflate în proprietatea terţilor, care, conform BPM6, a fost reclasificată de la comerţul cu bunuri la comerţul cu servicii, iar sursa datelor pentru această poziţie a fost modificată de la Comerţul internaţional cu bunuri la Cercetarea statistică trimestrială privind comerţul internaţional cu servicii, derulată de BNR;
    2. 2.2. Servicii: Sursa datelor: Cercetarea statistică trimestrială privind comerţul internaţional cu servicii;
    3. 2.3. Venituri primare: includ venituri din muncă, venituri din investiţii în active financiare (investiţii directe, de portofoliu şi alte investiţii) şi alte venituri primare (impozite, subvenţii);
    4. 2.4. Venituri secundare: includ transferuri curente private şi transferuri ale administraţiei publice.
  3. Investiţii străine directe: Creditele dintre intermediari financiari afiliaţi (bănci, IFN-uri) nu sunt considerate de natura investiţiilor directe, ci se înregistrează în contul financiar/alte investiţii.
  4. Soldul datoriei externe publice este calculat pe bază cash (nu include dobânda acumulată şi care nu a ajuns la scadenţă). Datoria externă publică directă include împrumuturile externe contractate direct de MFP şi autorităţile administraţiei publice locale, în baza legislaţiei privind datoria publică, inclusiv titlurile de stat cumpărate de nerezidenţi - calculate la valoarea de piaţă. Datoria externă garantată public include împrumuturile externe garantate de MFP şi autorităţile administraţiei publice locale, conform legislaţiei privind datoria publică. Conform BPM6, alocările de DST de la FMI (pct. I.3.1 din tabel) sunt clasificate ca datorie externă pe termen lung.
  5. Rata serviciului datoriei externe pe termen lung se calculează ca raport între serviciul datoriei externe pe termen lung şi exportul de bunuri şi servicii.
  6. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri și servicii se calculează ca raport între rezervele internaţionale ale României (valută + aur) la sfârşitul perioadei şi importul mediu lunar de bunuri şi servicii din perioada respectivă.
  7. Datoria externă pe termen scurt calculată la valoarea reziduală reprezintă soldul datoriei externe pe termen scurt la care se adaugă plăţile de rate de capital aferente datoriei externe pe termen lung scadente în următoarele 12 luni.
  8. Datele de balanţă de plăţi sunt revizuite lunar; pentru a vizualiza datele revizuite aferente lunilor anterioare, precum și seriile de date istorice lunare şi trimestriale începând cu anul 2005 transpuse în metodologia BPM6, se poate accesa: Baza de date interactivă.

Banca Centrală Europeană a lansat „Our Statistics” - un website conceput în cooperare cu băncile centrale naționale din Eurosistem, prin care statisticile sale devin mai accesibile. Acesta poate fi accesat la adresa: https://www.euro-area-statistics.org/?lg=ro.