Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României a hotărât:
- Reducerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 15,75 la sută;
- Lărgirea bazei de cuprindere a pasivelor în valută pentru care băncile constituie rezerve obligatorii la Banca Naţională;
- Majorarea ratei dobânzii bonificate băncilor pentru rezerve minime obligatorii în dolari SUA.
Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale reafirmă ţinta de inflaţie de 7 la sută pentru anul 2005, stabilită împreună cu Guvernul României.
În şedinţa din 10 februarie 2005, Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României a analizat evoluţiile recente din economia reală şi din sectorul financiar şi monetar, precum şi perspectivele acestora în anul 2005. În mod deosebit a fost dezbătut pachetul de politici economice stabilit de Guvernul României împreună cu Banca Naţională şi agreat în negocierile cu Fondul Monetar Internaţional.
Sprijinită de o expansiune susţinută pe toate componentele cererii interne, creşterea economică este estimată la circa 8 la sută în 2004 şi la peste 5 la sută în 2005. Concomitent, procesul dezinflaţionist s-a menţinut în parametri apropiaţi de nivelul urmărit, rata anuală a inflaţiei coborând în decembrie 2004 la 9,3 la sută. Dezinflaţia a continuat şi în ianuarie 2005, creşterea preţurilor pe ultimele 12 luni coborând sub 9 la sută.
În domeniul monetar, evoluţiile sunt de asemenea pozitive. La începutul anului 2005, masa monetară era, în termeni reali, cu 28 la sută peste nivelul de la începutul anului precedent, confirmând un viguros proces de remonetizare a economiei româneşti, bazat în principal pe creşterea economisirilor în monedă naţională, în condiţiile unei dezinflaţii evidente. În ceea ce priveşte creditarea, aceasta şi-a continuat expansiunea, dar pe o curbă moderată, sustenabilă pe termen lung. Pe componentele sale, evoluţia creditului păstrează încă unele tendinţe riscante şi generatoare de dezechilibre. Astfel, în 2004, creditul neguvernamental total a crescut cu 26 la sută în termeni reali; în schimb, componenta credit valutar, exprimată în euro, a înregistrat o majorare cu 57 la sută, nivel care stimulează suplimentar importurile şi poate genera probleme de ordin prudenţial băncilor şi clienţilor acestora.
Principala problemă macroeconomică a României constă în faptul că expansiunea cererii interne depăşeşte semnificativ capacitatea actuală de acomodare a producţiei interne. În consecinţă, deficitul contului curent pe 2004 a ajuns la aproape 7,7 la sută din PIB conform metodologiei revizuite, faţă de circa 6,7 la sută potrivit metodologiei anterioare. Deşi acest deficit a fost finanţat sănătos, prin intrări autonome de capital, iar rezervele Băncii Naţionale au putut să crească în mod substanţial, atât în 2004, cât şi în ianuarie 2005, ajungând la echivalentul a cinci luni de importuri, o conduită economică prudentă obligă la adoptarea unor măsuri care să permită, concomitent, să fie atinse trei obiective: creşterea economică sustenabilă pe termen lung; păstrarea în limite rezonabile a deficitului de cont curent; continuarea procesului de dezinflaţie în 2005 şi în anii următori, până la nivelul de 2-3 la sută necesar integrării europene.
În acest scop, Guvernul, împreună cu Banca Naţională, a decis adoptarea unui pachet de măsuri de ordin fiscal, monetar şi structural a cărui aplicare va permite îndeplinirea obiectivelor - ambiţioase, dar realizabile - avute în vedere pentru acest an. În mod deosebit, ajustarea fiscală semnificativă, materializată în scăderea în continuare a deficitului public consolidat de la 1,2 la sută din PIB în 2004 la 0,4-0,5 la sută în acest an, este de natură să sprijine oprirea tendinţei de deteriorare a contului curent, continuarea dezinflaţiei şi păstrarea tendinţei de relaxare a politicii monetare, cu deosebire recalibrarea ratei dobânzii în raport cu noile condiţii monetare şi valutare din România.
Politica monetară a Băncii Naţionale va fi subsumată în acest an îndeplinirii obiectivului central, care este reducerea inflaţiei la o rată anuală de 7 la sută în decembrie 2005 faţă de decembrie 2004. Ipotezele actuale privind mix-ul de politici economice, ajustarea programată a preţurilor administrate şi tendinţele evoluţiei cursului de schimb al leului confirmă posibilitatea atingerii acestei ţinte, în pofida unor posibile variaţii în configuraţia mişcărilor lunare ale indicelui preţurilor de consum. Situaţia valutar-financiară a României, actuală şi de perspectivă, sprijină procesul de dezinflaţie. Excedentul de ofertă pe piaţa valutară antrenează menţinerea tendinţei de apreciere a leului, care contribuie direct la atenuarea presiunilor inflaţioniste şi indirect la restructurarea economiei şi la reducerea costurilor producătorilor interni, în condiţiile concurenţei crescute cu piaţa externă.
Actualul context macroeconomic complex a permis Consiliului de Administraţie al Băncii Naţionale să decidă reducerea ratei dobânzii de politică monetară cu 0,75 puncte procentuale, până la nivelul de 15,75 la sută. Totodată, în vederea moderării ritmului de creştere a creditului în valută pe seama resurselor externe atrase de bănci, Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a decis aplicarea unei rate de 30 la sută la rezervele obligatorii şi pentru pasivele în valută cu maturitate de peste doi ani atrase efectiv de bănci, începând cu data de 24 februarie 2005. Având în vedere evoluţia dobânzilor pieţei, rata dobânzii bonificate pentru rezervele minime obligatorii constituite în dolari SUA se majorează de la 0,75 la sută, la 0,80 la sută începând din 24 ianuarie 2005. Prin aceste măsuri, Banca Naţională reconfirmă o conduită prudentă în conducerea politicii monetare şi, în acelaşi timp, recalibrarea instrumentelor utilizate având în vedere condiţiile efective de pe piaţa monetară şi de credit.