Comunicat de presă


Balanţa de plăţi şi datoria externă – ianuarie 2020

16.03.2020

În luna ianuarie 2020p, contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un excedent de 149 milioane euro, comparativ cu 322 milioane euro în ianuarie 2019; în structură, balanţa bunurilor a consemnat un deficit mai mare cu 79 milioane euro, balanța serviciilor a înregistrat un excedent mai mic cu 56 milioane euro, balanța veniturilor primare a înregistrat un excedent mai mare cu 157 milioane euro, iar balanța veniturilor secundare a înregistrat un excedent mai mic cu 195 milioane euro.

Contul curent al balanței de plăți (mil. euro)
  ianuarie - ianuarie 2019p ianuarie - ianuarie 2020p
CREDIT DEBIT SOLD CREDIT DEBIT SOLD
CONTUL CURENT (A+B+C) 8 681 8 359 322 9 228 9 079 149
A. Bunuri şi servicii 6 964 7 439 -475 7 394 8 004 -610
a. Bunuri 5 082 6 297 -1 215 5 259 6 553 -1 294
b. Servicii 1 882 1 142 740 2 135 1 451 684
- servicii de prelucrare a bunurilor aflate în proprietatea terţilor 231 11 220 235 13 222
- transport 571 225 346 643 301 342
- turism - călătorii 211 367 -156 262 432 -170
- alte servicii 869 539 330 995 705 290
B. Venituri primare 1 104 522 582 1 348 609 739
C. Venituri secundare 613 398 215 486 466 20

p) date provizorii

Investiţiile directe ale nerezidenţilore în România au însumat 451 milioane euro (comparativ cu 499 milioane euro în luna ianuarie 2019), din care participaţiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) au însumat 258 milioane euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă de 193 milioane euro.

În luna ianuarie 2020, datoria externă totală a crescut cu 3 928 milioane euro. În structură:

  • datoria externă pe termen lung a însumat 77 314 milioane euro la 31 ianuarie 2020 (70,3 la sută din totalul datoriei externe), în creștere cu 6,3 la sută față de 31 decembrie 2019;
  • datoria externă pe termen scurt a înregistrat la 31 ianuarie 2020 nivelul de 32 614 milioane euro (29,7 la sută din totalul datoriei externe), în scădere cu 1,9 la sută față de 31 decembrie 2019.
Datoria externă a României şi serviciul datoriei externe (mil. euro)
  Datoria externă Serviciul datoriei externe, 1 luni 2020p
Sold la 31.12.2019p Sold la 31.01.2020p
I. Datoria externă pe termen lung 72 740 77 314 868
I.1. Datoria publică 39 490 43 169 62
I.1.1. Datoria publică direct* 39 204 42 889 56
I.1.2. Datoria garantată public 286 280 6
I.2. Datoria negarantată public,
     din care:
32 034 32 915 806
I.2.1. Depozite pe termen lung ale nerezidenţilor 702 787 14
I.3. Datoria autorităţii monetare,
     din care:
1 216 1 230 0
I.3.1. Alocări de DST de la FMI 1 216 1 230 0
II. Datoria externă pe termen scurt 33 260 32 614e 4 837e
Total datorie externă (I+II) 106 000 109 928 5 705

e) date estimate
p) date provizorii
*) Creșterea datoriei publice directe în luna ianuarie 2020 a provenit în principal din emisiunile de euroobligațiuni ale Ministerului Finanțelor Publice în valoare nominală de 3 000 milioane euro și din influența variației prețurilor titlurilor de valoare emise de administrația publică în valoare de circa 602 milioane euro, diminuate cu rambursările efectuate în contul datorie publice directe în valoare 14 milioane euro.

Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost 11,7 la sută în luna ianuarie 2020, comparativ cu 18,0 la sută în anul 2019. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri și servicii la 31 ianuarie 2020 a fost de 5,0 luni, în comparație cu 4,6 luni la 31 decembrie 2019.

Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR la 31 ianuarie 2020 a fost de 77,3 la sută, comparativ cu 72,2 la sută la 31 decembrie 2019.

Precizări metodologice

  1. Datele statistice aferente perioadei 2013 – septembrie 2019 au fost actualizate în cadrul metodologic al reviziei benchmark 2019. Începând cu luna octombrie 2019, datele sunt compilate în același cadru metodologic. Mai multe detalii pot fi regăsite accesând linkul: Procesul de revizuire a datelor statistice
  2. Datele prezentate în acest comunicat sunt revizuite lunar. Pentru a vizualiza datele aferente perioadei curente, precum și pe cele revizuite pentru perioada de comparație, se poate accesa link-ul Seturi de date. Seriile de date istorice lunare şi trimestriale începând cu anul 2005 se regăsesc în Baza de date interactivă.
  3. Standardul metodologic internaţional pentru elaborarea balanţei de plăţi este asigurat de Manualul FMI Balanţa de plăţi şi poziţia investiţională internaţională, ediţia a-VI-a (BPM6). Metodologia BPM6 a fost transpusă în legislaţia europeană prin Regulamentul UE nr. 555/2012 privind statisticile comunitare în domeniul balanţei de plăţi, al comerţului internaţional cu servicii şi al investiţiilor străine directe.
  4. Pentru interpretarea datelor, la contul curent se vor avea în vedere următoarele:
    1. 4.1. Bunuri (pe principiul balanţei de plăţi): Sursa datelor: Institutul Naţional de Statistică – Comerţul internaţional cu bunuri. Importurile FOB se calculează de BNR pe baza coeficientului de transformare CIF/FOB determinat de INS: http://www.insse.ro/cms/files/statistici/Importuri_CIF_FOB/coeficient_CIF_FOB.pdf. Principiul balanţei de plăţi presupune înregistrarea bunurilor pe criteriul „schimbului de proprietate economică” (se includ bunurile care intră în proprietatea rezidenţilor, indiferent dacă bunurile trec sau nu frontiera ţării respective), în timp ce în statistica comerţului internaţional, bunurile se înregistrează după criteriul „trecerii frontierei” (se includ bunurile care trec frontiera, indiferent dacă se află sau nu în proprietatea rezidenţilor). Pentru asigurarea respectării principiului „schimbului de proprietate economică”, datele furnizate de INS sunt ajustate de BNR, astfel că valorile exportului şi importului de bunuri din balanţa de plăţi sunt diferite de cele din statistica comerţului internaţional cu bunuri. Principala diferenţă dintre cele două statistici provine de la Prelucrarea bunurilor aflate în proprietatea terţilor, care, conform BPM6, a fost reclasificată de la comerţul cu bunuri la comerţul cu servicii, iar sursa datelor pentru această poziţie a fost modificată de la Comerţul internaţional cu bunuri la Cercetarea statistică trimestrială privind comerţul internaţional cu servicii, derulată de BNR;
    2. 4.2. Servicii: Sursa datelor: Cercetarea statistică trimestrială privind comerţul internaţional cu servicii;
    3. 4.3 Venituri primare: includ venituri din muncă, venituri din investiţii în active financiare (investiţii directe, de portofoliu şi alte investiţii) şi alte venituri primare (impozite, subvenții);
    4. 4.4 Venituri secundare: includ transferuri curente private şi transferuri ale administraţiei publice.
  5. Investiţii străine directe: Creditele dintre intermediari financiari afiliaţi (bănci, IFN-uri) nu sunt considerate de natura investiţiilor directe, ci se înregistrează în contul financiar/alte investiţii.
  6. Datoria externă include următoarele instrumente financiare de natura pasivelor: numerar și depozite, împrumuturi, titluri de valoare de natura datoriei, credite comerciale și avansuri primite, pasive rezultate din sisteme de asigurări, de pensii și scheme de garanții standardizate, alocări de DST de la FMI și alte angajamente. (Conform manualului FMI, External Debt Statistics Guide for Compilers and Users, 2014).
  7. Datoria externă publică directă include împrumuturile externe contractate direct de MFP și de autoritățile administrației publice locale, în baza legislației privind datoria publică, inclusiv titlurile de stat cumpărate de nerezidenți - calculate la valoarea de piață. Soldul titlurilor de stat cumpărate de nerezidenți este estimat ca diferență între soldul emisiunilor efectuate de Administrația Publică și soldul deținerilor de titluri de stat aferente sectoarelor instituționale rezidente raportat de principalii intermediari financiari atât în nume propriu, cât și în numele clienților pentru care prestează servicii de custodie, pe baza Regulamentului BNR nr. 4/2014 cu modificările și completările ulterioare.
  8. Datoria externă garantată public include împrumuturile externe garantate de MFP și de autoritățile administrației publice locale, conform legislației privind datoria publică.
  9. Rata serviciului datoriei externe pe termen lung se calculează ca raport între serviciul datoriei externe pe termen lung și exportul de bunuri și servicii.
  10. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri și servicii se calculează ca raport între rezervele internaţionale ale României (valută + aur) la sfârşitul perioadei şi importul mediu lunar de bunuri şi servicii din perioada respectivă.
  11. Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR se determină ca raport între rezervele valutare la BNR și datoria externă pe termen scurt calculată la valoarea reziduală (soldul datoriei externe pe termen scurt la care se adaugă plățile de rate de capital aferente datoriei externe pe termen lung scadente în următoarele 12 luni).

Următorul comunicat de presă “Balanța de plăți și datoria externă” va apărea pe data de 14 aprilie 2020.