Obiectiv:
Menţinerea ratei inflaţiei în intervalul de 2,5% ± 1 p.p.
Nume și alegere dificultate:
La începutul jocului sunteți rugați să introduceți numele dvs. Acesta va apărea și la sfârșit în clasamentul final, în cazul în care doriți. În pasul următor, se alege nivelul de dificultate, astfel:
- Începător – reprezintă nivelul minim de dificultate a jocului, economia simulată fiind afectată de apariţia a cel mult unui şoc într-o perioadă dată (trimestru);
- Intermediar – reprezintă nivelul mediu de dificultate a jocului, economia simulată fiind afectată de unul sau cel mult două șocuri simultane într-o perioadă dată (trimestru);
- Avansat – reprezintă nivelul maxim de dificultate a jocului, economia simulată fiind afectată de cel mult trei șocuri simultane într-o perioadă dată (trimestru).
Punctaj:
În cadrul acestei zone este calculat punctajul acumulat de jucător pe parcursul jocului. Scorul calculat reprezintă performanța jucătorului relativ la cea a expertului (modelului), cuantificate cu ajutorul unei funcții de pierdere de tip pătratic care penalizează: variația ratei dobânzii, deviația ratei inflației de la țintă și gap-ul PIB. Deoarece funcția de pierdere este pătratică, sunt penalizate atât deviațiile pozitive, cât și cele negative. Punctajul afișat în fiecare perioadă ia în considerare întregul istoric al jocului până la momentul respectiv.
Istoric și prognoze:
Această zonă prezintă sub formă grafică evoluția istorică de pe parcursul ultimelor patru trimestre și prognoza pentru următoarele patru trimestre a principalelor variabile macroeconomice. La poziționarea cursorului pe punctele marcate pe grafice se afișează valoarea variabilei de la momentul respectiv. Graficul inflație și dobândă are reprezentat intervalul de variație a inflației de ± 1 puncte procentuale în jurul țintei de 2,5%. Prognoza este făcută în ipoteza adoptării unei conduite de politică monetară favorabile atingerii obiectivului de menținere a inflației în apropierea valorii de 2,5%. Sub grafic, prin selectarea/ deselectarea indicatorilor pot fi afișate sau ascunse evoluțiile istorice și cele prognozate ale altor variabile macroeconomice (a se vedea glosarul pentru definirea indicatorilor).
Controlul simulatorului:
Aici se pot obține informații sau implementa diverse acțiuni privind jocul:
- Reîncepere – jocul curent este întrerupt și se reia fereastra în care sunteți rugați să introduceți numele jucătorului și să alegeți nivelul de dificultate;
- Renunțare – jocul curent este întrerupt, navigatorul web revenind la pagina de prezentare a jocului;
- Ajutor – aici se pot obține instrucțiuni detaliate privind jocul, precum şi un glosar de termeni frecvent întâlniți în cadrul jocului;
- Clasament – prin selectarea nivelului de dificultate se poate accesa clasamentul pentru nivelul respectiv. Clasamentul este prezentat în ordinea descrescătoare a punctajelor acumulate, prin accesarea cifrelor si butoanelor din josul paginii putându-se naviga prin clasament.
Evoluție timp:
Această secțiune prezintă poziţionarea jucătorului în cadrul mandatului de guvernator, acordat pentru o perioadă de cinci ani (douăzeci de trimestre). Perioadele scurse de la învestirea în funcţia de guvernator sunt colorate. Fiecare cerc reprezintă un an, iar fiecare sfert de cerc un trimestru. În cadrul jocului, deciziile de politică monetară (stabilirea ratei dobânzii de politică monetară) sunt adoptate trimestrial.
Ştiri:
În cadrul acestei secțiuni sunt prezentate principalele știri din domeniul economic şi financiar. La executarea unui click pe titlu se deschide știrea pentru a fi citită integral. Aceasta este însoțită de o explicație privind efectul evenimentului respectiv asupra traiectoriei inflației. În colțul din stânga sus este prezentat numărul de știri din perioada curentă, și, respectiv, trimestrul în care a apărut știrea. Derularea prin istoricul știrilor se poate face cu ajutorul săgeților de la baza imaginii. Știrile sunt corelate cu evoluțiile din secțiunea indicatorilor macroeconomici de mai jos.
Indicatori macroeconomici:
Această secțiune prezintă principalii indicatori indirecți privind starea economiei, precum şi poziționarea acestora. În cazul în care acul ceasornicului se află în zona negativă/ pozitivă a cadranului, economia a fost afectată de un șoc de semn negativ/ pozitiv pe respectiva variabilă (efectul asupra inflației poate fi de același semn sau de semn contrar în funcție de tipul indicatorului). În cazul în care acul ceasului este la zero, economia nu este afectată de acest șoc. Indicatorii indirecți sunt:
- Prețul materiilor prime – reflectă evoluția prețului materiilor prime pe piețele internaționale. Evoluția acestora este corelată pozitiv cu preţurile (şi inflaţia) internă;
- Percepția investitorilor – reprezintă percepția acestora asupra perspectivelor economiei naţionale. Evoluția acesteia este corelată negativ cu evoluția inflației interne;
- Comenzile de export – reprezintă volumul cererii externe pentru produse exportate. Evoluția acestui indicator este corelată pozitiv cu evoluția inflației interne;
- Încrederea consumatorilor – reprezintă gradul de încredere a consumatorilor în evoluțiile economice viitoare. Evoluția acestui indicator este corelată pozitiv cu cea a inflației interne;
- Producția agricolă – reprezintă volumul total al producției agricole din economie. Evoluția acestui indicator este corelată negativ cu cea a inflației interne.
Consilier:
În cadrul acestei secțiuni puteţi apela la ajutorul consilierului, care va oferi un sfat cu privire la alegerea ratei dobânzii de la acel moment. Aceasta este calculată prin optimizarea în medie a deciziilor de politică monetară cu ajutorul unei reguli care implică atenuarea fluctuaţiilor ratei inflaţiei de la ţintă şi, respectiv, a deviaţiei PIB de la nivelul potenţial, astfel încât fluctuaţiile ratei dobânzii de politică monetară să nu fie excesive. Sfatul consilierului poate fi apelat de un număr maxim de trei ori per joc. Apelarea consilierului nu este penalizată.
Sfârșit simulare, prezentare evoluție rezultate:
În cadrul acestei secțiuni se poate vedea o evoluție istorică a variabilelor macroeconomice pe întregul parcurs al mandatului de guvernator. Prin activarea anumitor variabile de interes se poate studia evoluția acestora. Dacă se dorește efectuarea unei comparații a performanţei jucătorului cu cea a expertului, se activează opțiunea Comparaţie cu expertul.
Cerere agregată
Cheltuielile totale efectuate de utilizatorii interni şi externi pentru achiziţionarea bunurilor şi serviciilor finale produse într-o economie. Se determină ca sumă între cererea internă şi exporturile nete de bunuri şi servicii, fiind echivalentă cu valoarea PIB calculată prin metoda cheltuielilor.
Cerere internă / absorbție internă
Valoarea bunurilor şi serviciilor utilizate într-o economie pentru consum final şi investiţii.
Cerere externă / exporturi nete de bunuri și servicii
Cererea partenerilor comerciali externi pentru exporturile româneşti.
Condiții monetare reale
Este un indicator care evaluează impactul per ansamblu a dinamicilor ratelor dobânzilor în lei și ale cursului de schimb asupra cererii agregate. O deviație negativă a ratelor reale ale dobânzilor exercită ceteris paribus, un efect stimulativ asupra cererii agregate. Efectul unui curs de schimb depreciat acţionează pe două canale, fiind stimulativ prin prisma canalului exporturilor nete şi restrictiv prin prisma efectului de avuţie şi bilanţ. Astfel, condițiile monetare reale de semn pozitiv au un efect stimulativ asupra cererii agregate, iar cele de semn negativ au un efect restrictiv asupra acesteia.
Curs real de schimb
Cursul nominal de schimb al unei monede faţă de o altă monedă, ajustat cu diferenţialul de preţuri dintre ţările cărora le aparţin cele două monede.
Cursul real de echilibru, trendul cursului real
Cursul real de echilibru este definit ca fiind acea valoare care corespunde menţinerii PIB la nivelul potenţial şi, astfel, stabilizării inflaţiei la nivelul sustenabil pe termen mediu/ lung. Seria cronologică a valorilor de tendinţă pe termen mediu ale cursului real efectiv de schimb reprezintă trendul variabilei.
Deflaţie
Scădere a nivelului general al preţurilor; opusă inflaţiei.
Deviaţia PIB (exces de cerere; engl.: output gap)
Diferenţa procentuală dintre PIB real efectiv şi PIB real potenţial. Deviaţia PIB este un indicator agregat sintetic al presiunilor inflaţioniste viitoare din economie. O deviaţie PIB pozitivă (PIB curent este mai mare decât PIB potenţial) semnalează presiuni inflaţioniste, iar o deviaţie PIB negativă semnalează presiuni dezinflaţioniste (sau chiar deflaţioniste). Pe termen lung, presiunile acumulate se materializează în mişcări efective ale preţurilor, iar deviaţia PIB tinde către zero, aducând PIB la nivelul potenţial.
Dezinflaţie
Reducere a ratei inflaţiei.
Efect de avuţie şi de bilanţ
Efectul exercitat la nivelul deciziilor de consum sau investire ale populaţiei şi firmelor de modificarea averii/avuţiei nete a acestora. Această modificare poate fi generată fie de variaţii ale valorii activelor deţinute (acţiuni, imobile etc.) fie a valorii datoriilor (de exemplu credite ipotecare, de consum, de investiţii, inclusiv rate scadente asociate acestora). Astfel, o creştere a averii/ avuţiei nete a populaţiei sau o îmbunătăţire a bilanţului firmelor are un efect pozitiv asupra consumului şi investiţiilor, favorizând în acest fel cererea agregată.
Gap-ul cursului real, supraevaluarea/ subevaluarea cursului real
Diferenţa procentuală între cursul real şi cursul real de echilibru. În cadrul unui model gap-ul cursului real este expresia măsurii în care cursul real de schimb afectează economia reală prin intermediul canalului exportului net. Astfel, un gap negativ (leu supraevaluat) acţionează în sensul reducerii exporturilor nete în timp ce un gap pozitiv (leu subevaluat) acţionează în sens contrar.
Gap-ul ratei reale a dobânzii
Diferenţa între rata reală şi rata reală neutră a dobânzii. Un gap pozitiv al ratei reale a dobânzii BNR semnalează o politică monetară cu efect restrictiv, iar un gap negativ, o politică stimulativă. Astfel, rata reală a dobânzii BNR produce doar efecte indirecte asupra economiei reale şi, datorită faptului că ajustarea ratelor dobânzilor băncilor comerciale nu este instantanee, acestea se produc cu întârziere.
Indicatori de încredere
Reprezintă indici construiţi pe baza datelor obţinute din sondaje. Aceşti indici sintetizează anticipaţiile la nivelul populaţiei şi întreprinderilor cu privire la dinamica viitoare a veniturilor, preţurilor etc. Indicii construiţi au de regulă o putere semnificativă de predicţie asupra variabilelor din economia reală.
Inflație
Creştere a nivelului general al preţurilor; măsurată de regulă prin intermediul unui indice de preț.
Interval de variaţie
Bandă ce încadrează ţinta de inflaţie, în interiorul căreia sunt considerate acceptabile eventualele deviaţii de la ţintă (datorate controlului imperfect al politicii monetare asupra ratei inflaţiei).
Instrument de politică monetară
Un mijloc specific prin intermediul căruia banca centrală acţionează în scopul atingerii obiectivului său fundamental.
PIB potenţial, trendul PIB
Nivelul PIB real care poate fi produs de economie fără a genera presiuni inflaţioniste. PIB potenţial este determinat pe termen lung de o serie de factori fundamentali: organizarea economiei, capitalul tehnologic, forţa de muncă şi productivitatea totală a factorilor (sau gradul de eficienţă al utilizării factorilor de producţie). Ca urmare a evoluţiei caracteristicilor fundamentale ale economiei, PIB potenţial se modifică în timp, seria cronologică a valorilor sale fiind denumită şi trendul PIB.
Primă de risc
Randament suplimentar solicitat de investitorii de pe piaţa monetară sau de capital datorită unui grad sporit de risc asociat unui activ sau unui portofoliu de active. În cazul unei investiţii în active financiare exprimate într-o monedă străină, un risc special este cel legat de fluctuaţiile imprevizibile ale cursului de schimb, denumit şi risc valutar. Prima de risc este adesea influenţată de evaluarea globală a riscului de ţară realizată de agenţiile internaţionale de rating, de nivelul ratei inflaţiei (comparativ cu cel al partenerilor comerciali externi), de nivelul şi dinamica deficitului de cont curent şi a datoriei externe etc.
Rata reală a dobânzii
Rata nominală a dobânzii corectată cu modificarea preţurilor în cursul perioadei de timp considerate. Ea exprimă astfel un randament real, respectiv un câştig evaluat în termeni de bunuri şi servicii. De obicei se utilizează forma ex ante de calcul (ajustarea ratei nominale cu aşteptările de inflaţie). Astfel rezultă o rata reală a dobânzii care vizează o perioadă de timp viitoare şi se determină pe baza aşteptărilor inflaţioniste formate în prezent pentru perioada respectivă. Deoarece deciziile agenţilor economici (plasarea de fonduri, realizarea de investiţii etc.) se referă întotdeauna la orizonturi viitoare de timp, acestea depind de rata reală, ex-ante, a dobânzii.
Rata neutră a dobânzii reale, trendul dobânzii reale
Rata reală a dobânzii pe termen scurt care corespunde unui PIB aflat la nivelul său potenţial şi, astfel, unei absenţe a presiunilor de abatere a ratei inflaţiei de la nivelul sustenabil pe termen mediu/ lung.
Ofertă agregată
Valoarea totală a bunurilor şi serviciilor nou create într-o economie într-o perioadă determinată. Se determină ca diferenţă între valoarea producţiei şi cea a consumului intermediar (cheltuieli cu materii prime, materiale, servicii utilizate în procesul de producţie), fiind echivalentă cu valoarea PIB calculată prin metoda de producţie.
Politică monetară expansionistă
Conduită a politicii monetare care are ca efect accelerarea ritmului de creştere a cererii agregate şi posibila amplificare a presiunilor inflaţioniste.
Politică monetară restrictivă
Conduită a politicii monetare care provoacă o temperare a dinamicii cererii agregate în scopul decelerării inflaţiei.
Preţuri ale bunurilor de import
Preţurile finale (la consumator), în lei, ale oricăror bunuri şi servicii în a căror valoare de producţie (achiziţie) figurează un cost important sub forma bunurilor importate.
Rata dobânzii de politică monetară
Rata dobânzii de politică monetară reprezintă rata dobânzii utilizată pentru principalele operaţiuni de piaţă monetară ale băncii centrale.
Ţintă de inflaţie
Reper de ghidare a politicii monetare exprimat ca nivel punctual pentru creşterea agreată a preţurilor într-o anumită perioadă.