Buletinul lunar BCE - ianuarie 2013


Editorial - 17 ianuarie 2013

Pe baza analizelor economice şi monetare periodice, Consiliul guvernatorilor BCE a hotărât, în şedinţa din data de 10 ianuarie 2013, ca ratele dobânzilor reprezentative ale BCE să rămână nemodificate. Ratele inflaţiei IAPC au înregistrat o scădere în ultimele luni, conform anticipaţiilor, şi se preconizează că vor reveni sub nivelul de 2% în acest an. În cadrul orizontului relevant pentru politica monetară, presiunile inflaţioniste ar trebui să se menţină la niveluri moderate. Ritmul expansiunii masei monetare continuă să fie modest. Anticipaţiile privind inflaţia în zona euro rămân ferm ancorate la niveluri compatibile cu obiectivul Consiliului guvernatorilor de a menţine rate ale inflaţiei inferioare, dar apropiate de 2% pe termen mediu. Se estimează că trenarea activităţii economice în zona euro se va prelungi şi în anul 2013. Mai precis, ajustările bilanţiere necesare în sectorul financiar şi în cel nefinanciar, precum şi incertitudinile persistente vor continua să afecteze activitatea economică. Pe parcursul anului 2013, aceasta ar trebui să se redreseze treptat. În special, efectele orientării acomodative a politicii monetare, ale îmbunătăţirii semnificative a încrederii pe pieţele financiare şi ale reducerii fragmentării ar trebui să se facă resimţite la nivelul economiei, iar cererea globală ar trebui să se consolideze. Pentru susţinerea încrederii, este esenţial ca guvernele să continue reducerea dezechilibrelor fiscale şi structurale, precum şi procesul de restructurare a sectorului financiar.

În ceea ce priveşte analiza economică, după contracţia cu 0,2%, în termeni trimestriali, consemnată în trimestrul II 2012, PIB real în zona euro a scăzut cu 0,1% în intervalul următor. Datele statistice disponibile şi indicatorii din sondaje semnalează în continuare încetinirea ritmului activităţii economice, care, potrivit anticipaţiilor, se va prelungi şi în cursul acestui an, reflectând impactul nefavorabil al nivelului scăzut al încrederii consumatorilor şi investitorilor asupra cererii interne şi cererea externă modestă. Cu toate acestea, recent mai mulţi indicatori conjuncturali s-au stabilizat, în linii mari, deşi la niveluri scăzute, iar încrederea pe pieţele financiare s-a îmbunătăţit semnificativ. Pe parcursul anului 2013 ar trebui să înceapă o redresare treptată, pe măsură ce efectele orientării acomodative a politicii monetare, ale îmbunătăţirii semnificative a încrederii pe pieţele financiare şi ale reducerii fragmentării se fac resimţite la nivelul cererii interne private, iar consolidarea cererii externe ar trebui să susţină creşterea exporturilor.

Perspectivele economice pentru zona euro sunt în continuare grevate de riscuri în sensul scăderii. Acestea se referă în principal la implementarea lentă a reformelor structurale în zona euro, la chestiuni geopolitice şi la dezechilibre în principalele ţări industrializate. Aceşti factori au potenţialul de a afecta încrederea pe pieţe pe o perioadă mai îndelungată decât se anticipează în prezent şi de a întârzia în continuare redresarea investiţiilor private, a ocupării forţei de muncă şi a consumului.

Potrivit estimării preliminare a Eurostat, rata anuală a inflaţiei IAPC în zona euro s-a situat la 2,2% în luna decembrie 2012, menţinându-se nemodificată faţă de luna noiembrie, în scădere de la 2,5% în luna octombrie şi 2,6% în lunile august şi septembrie. Pe baza actualelor cotaţii futures ale petrolului, se preconizează că ratele inflaţiei vor scădea în continuare, până la niveluri inferioare celui de 2% în acest an. În cadrul orizontului relevant pentru politica monetară, în contextul trenării activităţii economice în zona euro şi al ancorării solide a anticipaţiilor privind inflaţia pe termen lung, presiunile asupra preţurilor ar trebui să rămână moderate.

Se consideră că balanţa riscurilor la adresa perspectivelor privind evoluţia preţurilor se menţine, în general, echilibrată pe termen mediu. Riscurile în sensul scăderii sunt asociate decelerării ritmului activităţii economice, iar cele în sensul creşterii derivă din majorarea preţurilor administrate şi impozitelor indirecte, precum şi din scumpirea petrolului.

În ceea ce priveşte analiza monetară, ritmul expansiunii masei monetare continuă să fie modest. Ritmul anual de creştere a agregatului monetar M3 s-a menţinut, în linii mari, nemodificat la 3,8% în luna noiembrie 2012, comparativ cu 3,9% în luna octombrie. Dinamica anuală a agregatului monetar M3 a fost în continuare susţinută de preferinţa pentru active lichide, în condiţiile în care ritmul anual de creştere a M1 s-a accelerat din nou la 6,7% în luna noiembrie, faţă de 6,5% în octombrie, reflectând influxurile în depozitele overnight ale populaţiei şi societăţilor nefinanciare. Ca urmare a măsurilor neconvenţionale de politică monetară adoptate de BCE şi a măsurilor adoptate de alţi factori de decizie, s-a observat o consolidare generalizată a volumului depozitelor bancare ale IFM în unele ţări aflate în dificultate. Aceasta a permis mai multor IFM să îşi diminueze în continuare dependenţa de finanţare din partea Eurosistemului şi a contribuit la reducerea segmentării pe pieţele financiare. Dinamica M3 a fost susţinută şi de un influx de capital în zona euro, reflectat de majorarea semnificativă consemnată de activele externe nete ale sectorului IFM.

Dinamica împrumuturilor a rămas relativ nemodificată, la niveluri reduse, în luna noiembrie. Ritmul anual de scădere a împrumuturilor acordate sectorului privat, ajustate cu volumul vânzărilor de credite şi al operaţiunilor de securitizare, s‑a menţinut la ‑0,5% în noiembrie. Această evoluţie reflectă noi operaţiuni de răscumpărare netă a creditelor acordate societăţilor nefinanciare. Totuşi, valoarea acestor operaţiuni a fost mai scăzută decât în lunile anterioare, totalizând 4 miliarde EUR în luna noiembrie, faţă de 7 miliarde EUR în octombrie şi 21 de miliarde EUR în septembrie. Dinamica anuală a creditelor acordate societăţilor nefinanciare s-a situat la ‑1,4% în noiembrie, comparativ cu ‑1,5% în octombrie. Ritmul anual de creştere a creditelor acordate populaţiei de IFM s-a menţinut, de asemenea, în linii mari, nemodificat la nivelul de 0,7% în luna noiembrie. Dinamica modestă a împrumuturilor reflectă, în mare măsură, stadiul actual al ciclului economic, nivelul crescut al riscului de credit şi ajustarea în continuare a bilanţurilor gospodăriilor populaţiei şi companiilor.

Pentru a asigura transmisia corespunzătoare a măsurilor de politică monetară la nivelul condiţiilor de finanţare în ţările din zona euro, este esenţial ca băncile să îşi consolideze în continuare rezistenţa la şocuri, în cazul în care este necesar. Soliditatea bilanţurilor băncilor va constitui un factor-cheie pentru facilitarea creditării adecvate a economiei, precum şi a normalizării tuturor canalelor de finanţare. Adoptarea unor măsuri decisive pentru crearea unui cadru financiar integrat va contribui la realizarea acestui obiectiv. Viitorul mecanism de supraveghere unic (MSU) reprezintă unul dintre pilonii fundamentali şi o etapă esenţială în direcţia reintegrării sistemului bancar.

În concluzie, analiza economică sugerează că evoluţia preţurilor ar trebui să se menţină în concordanţă cu obiectivul privind stabilitatea preţurilor pe termen mediu. Coroborarea cu semnalele furnizate de analiza monetară confirmă această evaluare.

Alte domenii de politică economică vor trebui să contribuie în continuare la stabilizarea fermă a pieţelor financiare şi la ameliorarea perspectivelor de creştere. Noi reforme structurale ar trebui implementate rapid pentru ca economia zonei euro să devină mai flexibilă, mai dinamică şi mai competitivă. Mai precis, sunt esenţiale reforme pe pieţele bunurilor şi serviciilor vizând stimularea concurenţei şi competitivităţii, însoţite de măsuri de îmbunătăţire a funcţionării pieţelor forţei de muncă. Aceste reforme vor impulsiona potenţialul de creştere şi ocuparea forţei de muncă în zona euro şi vor îmbunătăţi capacităţile de ajustare ale ţărilor din zona euro. De asemenea, reformele vor stimula în continuare progresele înregistrate cu privire la costurile unitare cu forţa de muncă şi la dezechilibrele conturilor curente. Referitor la politicile fiscale, scăderea semnificativă înregistrată recent de randamentele obligaţiunilor guvernamentale ar trebui susţinută de noi progrese în domeniul consolidării fiscale, în conformitate cu angajamentele asumate în cadrul Pactului de stabilitate şi creştere.

Această ediţie a Buletinului lunar cuprinde două articole. Primul articol analizează utilitatea rezultatelor sondajelor privind încrederea pentru monitorizarea şi anticiparea evoluţiilor economice în zona euro. O atenţie deosebită se acordă evoluţiei acestor indicatori de la începutul crizei financiare mondiale în anul 2007. Al doilea articol prezintă tendinţele la nivelul schimburilor comerciale în interiorul zonei euro în ultimul deceniu şi rolul acestora în acumularea şi corecţia ulterioară a dezechilibrelor conturilor curente în zona euro.