Buletin lunar BCE - noiembrie 2011


Editorial - 10 noiembrie 2011

Pe baza analizelor economice şi monetare periodice, Consiliul guvernatorilor a hotărât, în şedinţa din data de 3 noiembrie 2011, să reducă ratele dobânzilor reprezentative ale BCE cu 25 puncte de bază. Deşi inflaţia a înregistrat în continuare valori ridicate şi se va menţine probabil peste nivelul de 2% în lunile următoare, se anticipează că ratele inflaţiei vor scădea sub 2% în cursul anului 2012. Totodată, ritmul expansiunii masei monetare continuă să fie moderat. După decizia adoptată în noiembrie, inflaţia ar trebui să se menţină la niveluri compatibile cu stabilitatea preţurilor în cadrul orizontului relevant pentru politica monetară. Ca urmare a efectelor nefavorabile asupra condiţiilor de finanţare şi asupra nivelului încrederii, există probabilitatea ca tensiunile persistente pe pieţele financiare să afecteze ritmul creşterii economice în zona euro în semestrul II 2011 şi ulterior acestei perioade. Perspectivele economice sunt în continuare grevate de incertitudini deosebit de pronunţate şi de riscuri sporite în sensul scăderii. Unele dintre aceste riscuri s-au materializat, fiind astfel foarte probabilă o revizuire semnificativă în sens descendent a prognozelor şi proiecţiilor privind creşterea medie a PIB real în anul 2012. În acest context, presiunile asupra preţurilor, costurilor şi salariilor în zona euro ar trebui, de asemenea, să se tempereze, aspect avut în vedere şi de decizia Consiliului guvernatorilor din data de 3 noiembrie 2011 privind reducerea ratelor dobânzilor reprezentative ale BCE. Pe ansamblu, este în continuare esenţial ca politica monetară să menţină stabilitatea preţurilor pe termen mediu, asigurând astfel ancorarea fermă a anticipaţiilor privind inflaţia în zona euro, în conformitate cu obiectivul Consiliului guvernatorilor de a menţine rate ale inflaţiei inferioare, dar apropiate de 2% pe termen mediu. Această ancorare constituie o premisă a contribuţiei politicii monetare la susţinerea creşterii economice şi a creării de locuri de muncă în zona euro.

Furnizarea de lichiditate şi modalităţile de alocare a acesteia pentru operaţiunile de refinanţare vor preveni în continuare apariţia unor constrângeri privind lichiditatea în cazul băncilor din zona euro. Toate măsurile neconvenţionale de politică monetară adoptate în perioada caracterizată de tensiuni acute pe pieţele financiare sunt concepute a avea un caracter temporar.

În ceea ce priveşte analiza economică, după decelerarea până la 0,2% consemnată în trimestrul II 2011 faţă de trimestrul anterior, se anticipează că ritmul de creştere a PIB real în zona euro va fi foarte modest în a doua jumătate a acestui an. Există indicii privind materializarea riscurilor în sensul scăderii identificate anterior, după cum sugerează datele nefavorabile din sondaje. Privind în perspectivă, mai mulţi factori par să afecteze premisele creşterii economice în zona euro, printre aceştia numărându-se temperarea dinamicii cererii la nivel mondial şi efectele nefavorabile generate de persistenţa tensiunilor pe unele pieţe ale datoriilor suverane din zona euro asupra condiţiilor generale de finanţare şi asupra nivelului încrederii. Totodată, Consiliul guvernatorilor preconizează în continuare că activitatea economică din zona euro va beneficia de menţinerea creşterii pozitive a economiilor de piaţă emergente, precum şi de nivelul scăzut al ratelor dobânzilor pe termen scurt şi de diferite măsuri adoptate pentru a sprijini funcţionarea sectorului financiar.

Evaluarea Consiliului guvernatorilor confirmă riscurile în sensul scăderii la adresa perspectivelor economice pentru zona euro, într-un context grevat de incertitudini deosebit de pronunţate. Aceste riscuri se referă, în special, la intensificarea în continuare a tensiunilor pe anumite segmente ale pieţelor financiare în zona euro şi la nivel mondial, precum şi la eventualitatea unor noi repercusiuni ale acestor presiuni asupra economiei reale a zonei euro. Riscurile sunt generate şi de efectele nivelului în continuare ridicat al preţurilor produselor energetice, de existenţa unor presiuni protecţioniste, precum şi de posibilitatea unei corecţii dezordonate a dezechilibrelor pe plan internaţional.

În ceea ce priveşte evoluţia preţurilor, potrivit estimării preliminare a Eurostat, în luna octombrie 2011 rata anuală a inflaţiei IAPC în zona euro s-a menţinut la nivelul de 3,0% înregistrat în luna septembrie. Ratele inflaţiei au consemnat niveluri ridicate începând cu finele anului precedent, în principal ca urmare a scumpirii produselor energetice şi a altor materii prime. Privind în perspectivă, este probabil ca acestea să se menţină peste nivelul de 2% în lunile următoare, urmând să scadă sub 2% în cursul anului 2012. Se anticipează că ratele inflaţiei se vor situa în continuare la niveluri compatibile cu stabilitatea preţurilor în cadrul orizontului relevant pentru politica monetară. Această evoluţie reflectă anticipaţia potrivit căreia, în contextul unui ritm de creştere mai lent în zona euro şi la nivel mondial, presiunile asupra preţurilor, costurilor şi salariilor în zona euro ar trebui, de asemenea, să se tempereze.

Consiliul guvernatorilor consideră în continuare că balanţa riscurilor la adresa perspectivelor pe termen mediu privind evoluţia preţurilor este, în general, echilibrată, ţinând seama şi de decizia adoptată la data de 3 noiembrie 2011 privind reducerea ratelor dobânzilor reprezentative ale BCE cu 25 puncte de bază. Principalele riscuri în sensul creşterii se referă la posibilitatea unor majorări ale impozitelor indirecte şi ale preţurilor administrate, datorită necesităţii consolidării fiscale în următorii ani. Totuşi, în contextul actual, presiunile inflaţioniste ar trebui să se atenueze. Principalele riscuri în sensul scăderii sunt generate de efectele unei creşteri economice sub aşteptări în zona euro şi la nivel mondial. De fapt, în cazul în care persistă, ritmul lent de creştere economică ar putea reduce presiunile inflaţioniste pe termen mediu în zona euro.

În ceea ce priveşte analiza monetară, ritmul anual de creştere a agregatului monetar M3 s‑a accelerat până la 3,1% în luna septembrie 2011, de la 2,7% în luna august. Dinamica anuală a împrumuturilor acordate sectorului privat, ajustată cu volumul vânzărilor de credite şi cu operaţiunile de securitizare, s-a situat la 2,7% în luna septembrie, nivel nemodificat faţă de luna anterioară. Similar evoluţiei din luna august, fluxurile către M3 reflectă, de asemenea, intensificarea tensiunilor pe unele pieţe financiare. În special, intrările la nivelul acţiunilor/unităţilor fondurilor de piaţă monetară, precum şi la nivelul tranzacţiilor de răscumpărare efectuate prin intermediul contrapartidelor centrale par să fi influenţat semnificativ evoluţiile monetare din luna septembrie. Ritmul anual de creştere a M1 a atins 2,0% în luna septembrie, comparativ cu 1,7% în luna august.

Din perspectiva contrapartidelor, ritmul anual de creştere a împrumuturilor acordate societăţilor nefinanciare şi cel al creditelor acordate populaţiei în luna septembrie, ambele ajustate cu volumul vânzărilor de credite şi cu operaţiunile de securitizare, s-au menţinut, în general, nemodificate faţă de luna august, la 2,2% şi, respectiv, 2,6%. Potrivit acestor date, intensificarea tensiunilor pe pieţele financiare nu pare să fi afectat oferta de împrumuturi până în luna septembrie. Totuşi, întrucât aceste efecte se pot manifesta cu un anumit decalaj, este necesară monitorizarea atentă a evoluţiei creditelor în perioada următoare. Pe termen mediu, făcând abstracţie de volatilitatea pe termen scurt, ritmurile de creştere a masei monetare şi a creditului s‑au stabilizat în ultimele luni. Pe ansamblu, ritmul expansiunii masei monetare continuă să fie moderat.

Dimensiunea totală a bilanţurilor instituţiilor financiare monetare a rămas, în linii mari, nemodificată în ultimele luni. Soliditatea bilanţurilor băncilor va fi un factor esenţial pentru reducerea eventualelor efecte de interacţiune negativă asociate tensiunilor de pe pieţele financiare, facilitând astfel, în timp, creditarea economiei în mod corespunzător. Prin urmare, Consiliul guvernatorilor salută acordul Consiliului European din 26 octombrie 2011 privind adoptarea deciziei de majorare a capitalului propriu de rangul 1 al băncilor la 9% până la sfârşitul lunii iunie 2012. De asemenea, Consiliul guvernatorilor sprijină pe deplin apelul adresat autorităţilor naţionale de supraveghere de a evita situaţia în care planurile de recapitalizare a băncilor ar conduce la reducerea excesivă a gradului de îndatorare.

În concluzie, pe baza analizelor economice şi monetare periodice, Consiliul guvernatorilor a hotărât, în şedinţa din data de 3 noiembrie 2011, să reducă ratele dobânzilor reprezentative ale BCE cu 25 puncte de bază. Deşi inflaţia a înregistrat în continuare valori ridicate şi se va menţine probabil peste nivelul de 2% în lunile următoare, se anticipează că ratele inflaţiei vor scădea sub 2% în cursul anului 2012. Coroborarea rezultatului acestei analize cu informaţiile furnizate de analiza monetară confirmă faptul că ritmul expansiunii masei monetare este în continuare moderat. După decizia adoptată în noiembrie, inflaţia ar trebui să se menţină la niveluri compatibile cu stabilitatea preţurilor în cadrul orizontului relevant pentru politica monetară. Ca urmare a efectelor nefavorabile asupra condiţiilor de finanţare şi asupra nivelului încrederii, există probabilitatea ca tensiunile persistente pe pieţele financiare să afecteze ritmul creşterii economice în zona euro în semestrul II 2011 şi ulterior acestei perioade. Perspectivele economice sunt în continuare grevate de incertitudini deosebit de pronunţate şi de riscuri sporite în sensul scăderii. Unele dintre aceste riscuri s-au materializat, fiind astfel foarte probabilă o revizuire semnificativă în sens descendent a prognozelor şi proiecţiilor privind creşterea medie a PIB real în anul 2012. În acest context, presiunile asupra preţurilor, costurilor şi salariilor în zona euro ar trebui, de asemenea, să se tempereze, aspect avut în vedere şi de decizia Consiliului guvernatorilor din data de 3 noiembrie 2011 privind reducerea ratelor dobânzilor reprezentative ale BCE cu 25 puncte de bază. Pe ansamblu, este în continuare esenţial ca politica monetară să menţină stabilitatea preţurilor pe termen mediu, asigurând astfel ancorarea fermă a anticipaţiilor privind inflaţia în zona euro, în conformitate cu obiectivul Consiliului guvernatorilor de a menţine rate ale inflaţiei inferioare, dar apropiate de 2% pe termen mediu. Această ancorare constituie o premisă a contribuţiei politicii monetare la susţinerea creşterii economice şi a creării de locuri de muncă în zona euro.

Referitor la politicile fiscale, toate autorităţile guvernamentale din zona euro trebuie să îşi demonstreze hotărârea fermă de a respecta pe deplin angajamentele proprii privind rambursarea datoriei suverane, care reprezintă un element esenţial pentru asigurarea stabilităţii financiare în zona euro pe ansamblu. Consiliul guvernatorilor ia notă de angajamentele fiscale exprimate în Declaraţia reuniunii la nivel înalt a zonei euro din 26 octombrie 2011 şi solicită tuturor guvernelor să implementeze integral şi cât mai curând posibil măsurile necesare pentru a asigura consolidarea fiscală şi sustenabilitatea sistemelor de pensii, precum şi pentru a îmbunătăţi guvernanţa. Guvernele ţărilor care fac obiectul unor programe de ajustare comune UE-FMI şi ale acelor state care sunt deosebit de vulnerabile ar trebui să fie pregătite să adopte orice măsuri suplimentare necesare.

Este esenţial ca măsurile de consolidare fiscală şi reformele structurale să fie corelate pentru a consolida nivelul încrederii, perspectivele creşterii economice şi crearea de locuri de muncă. Prin urmare, Consiliul guvernatorilor invită toate autorităţile guvernamentale din zona euro să accelereze de urgenţă implementarea unor reforme structurale substanţiale şi cuprinzătoare, pentru a contribui la întărirea competitivităţii economiilor respective şi la sporirea flexibilităţii şi a potenţialului acestora de creştere pe termen lung. În acest sens, sunt esenţiale reforme ale pieţei forţei de muncă, constând mai ales în măsuri de eliminare a rigidităţilor şi de flexibilizare a salariilor, care să permită adaptarea salariilor şi a condiţiilor de muncă la nevoile specifice ale firmelor. În general, în această perioadă dificilă, este importantă o atitudine moderată atât în ceea ce priveşte marjele de profit, cât şi salariile. Măsurile menţionate ar trebui însoţite de reforme structurale care să stimuleze concurenţa pe piaţa bunurilor şi serviciilor, îndeosebi în sectorul serviciilor – inclusiv prin liberalizarea profesiilor închise – şi, după caz, de privatizarea unor servicii furnizate în prezent de sectorul public. Totodată, Consiliul guvernatorilor subliniază că este imperios necesar ca autorităţile naţionale din zona euro să adopte şi să implementeze rapid măsurile anunţate şi recomandate în Declaraţia reuniunii la nivel înalt a zonei euro din 26 octombrie 2011.

Această ediţie a Buletinului lunar cuprinde două articole. Primul analizează evoluţiile recente ale preţurilor locuinţelor în zona euro şi în Statele Unite. Cel de-al doilea articol supune atenţiei evoluţiile consemnate recent pe pieţele instrumentelor de finanţare a datoriilor pe termen lung ale băncilor din zona euro şi evaluează stadiul integrării şi implicaţiile asupra funcţionării mecanismului de transmisie a politicii monetare.