Buletinul lunar BCE - august 2011


Editorial - 11 august 2011

Pe baza analizelor economice şi monetare periodice, Consiliul guvernatorilor a hotărât, în şedinţa din data de 4 august 2011, ca ratele dobânzilor reprezentative ale BCE să rămână nemodificate, după majorarea acestora cu 25 puncte de bază la 7 iulie 2011. Informaţiile care au devenit disponibile după această dată confirmă evaluarea potrivit căreia era necesară ajustarea orientării acomodative a politicii monetare, având în vedere riscurile în sensul creşterii la adresa stabilităţii preţurilor. Deşi analiza monetară relevă un ritm în continuare moderat al expansiunii masei monetare, volumul lichidităţii monetare se menţine semnificativ, având potenţialul de a acomoda presiunile inflaţioniste. Conform aşteptărilor, datele economice recente indică o temperare a ritmului de creştere economică în ultimele luni, după accelerarea consemnată în trimestrul I. În perioada următoare se preconizează continuarea expansiunii moderate. Cu toate acestea, gradul de incertitudine este deosebit de ridicat. Pentru politica monetară, este esenţial ca evoluţiile recente ale preţurilor să nu determine presiuni inflaţioniste generalizate. Anticipaţiile privind inflaţia în zona euro trebuie să rămână ferm ancorate la niveluri compatibile cu obiectivul Consiliului guvernatorilor de a menţine rate ale inflaţiei inferioare, dar apropiate de 2% pe termen mediu. Ancorarea anticipaţiilor privind inflaţia constituie o premisă a menţinerii contribuţiei politicii monetare la susţinerea creşterii economice şi a creării de locuri de muncă în zona euro. Totodată, ratele dobânzilor pe termen scurt se menţin scăzute, iar condiţiile de finanţare sunt favorabile. Astfel, orientarea politicii monetare rămâne acomodativă. Consiliul guvernatorilor va continua să monitorizeze cu deosebită atenţie toate evoluţiile privind riscurile în sensul creşterii la adresa stabilităţii preţurilor.

Având în vedere noile tensiuni manifestate pe unele pieţe financiare din zona euro, Consiliul guvernatorilor a hotărât, de asemenea, în şedinţa din data de 4 august 2011, să efectueze o operaţiune suplimentară de refinanţare pe termen lung (ORTL) pentru furnizarea de lichiditate, cu scadenţa la aproximativ şase luni, sub forma unei proceduri de licitaţie cu rată fixă a dobânzii şi alocare integrală. Rata dobânzii la această operaţiune va fi stabilită la nivelul ratei dobânzii medii aferente operaţiunilor principale de refinanţare (OPR) pe durata de desfăşurare a ORTL suplimentare. Operaţiunea va fi anunţată la data de 9 august 2011, cu alocare la 10 august 2011 şi decontare la 11 august 2011, şi va avea scadenţa la data de 1 martie 2012.

Consiliul guvernatorilor a hotărât, de asemenea, continuarea derulării OPR sub forma unor proceduri de licitaţie cu rată fixă a dobânzii şi alocare integrală atât timp cât va fi necesar şi cel puţin până la încheierea ultimei perioade de aplicare a rezervelor minime obligatorii din anul 2011, respectiv până la data de 17 ianuarie 2012. Această procedură se va aplica în continuare şi în cazul operaţiunilor excepţionale de refinanţare ale Eurosistemului cu scadenţa egală cu o perioadă de aplicare, care vor fi derulate atât timp cât va fi necesar şi cel puţin până la finele trimestrului IV 2011. Rata fixă a dobânzii la aceste operaţiuni excepţionale de refinanţare va fi egală cu rata dobânzii la OPR în vigoare la momentul respectiv. Totodată, Consiliul guvernatorilor a hotărât să efectueze ORTL cu scadenţa la trei luni, care urmează să fie alocate la 26 octombrie, 30 noiembrie şi, respectiv, 21 decembrie 2011, sub forma unor proceduri de licitaţie cu rată fixă a dobânzii şi alocare integrală. Ratele aferente acestor operaţiuni la trei luni vor fi stabilite la nivelul ratei dobânzii medii la OPR pe durata de desfăşurare a ORTL respective.

După cum s‑a menţionat în mai multe rânduri, furnizarea de lichiditate şi modalităţile de alocare a acesteia pentru operaţiunile de refinanţare vor fi ajustate la momentul oportun, luând în considerare faptul că toate măsurile neconvenţionale adoptate în perioada caracterizată de tensiuni acute pe pieţele financiare sunt concepute a avea un caracter temporar.

În ceea ce priveşte analiza economică, în trimestrul I 2011, PIB real al zonei euro a consemnat o creştere trimestrială puternică de 0,8%. Datele şi sondajele publicate pentru trimestrul II relevă avansul în continuare al PIB real, însă, conform aşteptărilor, într‑un ritm mai temperat. Această atenuare reflectă, de asemenea, faptul că dinamica alertă din trimestrul I s‑a datorat parţial unor factori speciali. Premisele favorabile creşterii economice în zona euro se menţin, în perioada următoare preconizându‑se continuarea expansiunii moderate. Exporturile zonei euro ar trebui să fie susţinute în continuare de expansiunea în curs a economiei mondiale. În plus, nivelul actual al încrederii consumatorilor şi a sectorului corporativ din zona euro susţine cererea internă a sectorului privat. Totuşi, ritmul de creştere este, în prezent, încetinit de o serie de factori care contribuie la alimentarea incertitudinilor şi se anticipează că procesul de ajustare bilanţieră din unele regiuni şi sectoare aflat în derulare va exercita un efect relativ inhibitor asupra activităţii economice.

Conform evaluării Consiliului guvernatorilor, riscurile la adresa acestor perspective economice pentru zona euro se menţin, în general, echilibrate, într‑un context grevat de incertitudini deosebit de pronunţate. Pe de o parte, încrederea consumatorilor şi a sectorului corporativ, alături de îmbunătăţirea condiţiilor pe piaţa forţei de muncă, ar putea susţine în continuare activitatea economică internă. Pe de altă parte, este posibil ca riscurile în sensul scăderii să se fi intensificat. Acestea se referă la persistenţa tensiunilor pe anumite segmente ale pieţelor financiare din zona euro, la evoluţiile globale, precum şi la eventualele repercusiuni ale acestor presiuni asupra economiei reale a zonei euro. Riscuri în sensul scăderii provin şi din noi scumpiri ale produselor energetice, din existenţa unor presiuni protecţioniste, precum şi din posibilitatea unei corecţii dezordonate a dezechilibrelor la nivel mondial.

În ceea ce priveşte evoluţia preţurilor, rata anuală a inflaţiei IAPC în zona euro s‑a situat la 2,5% în luna iulie 2011, comparativ cu 2,7% în luna iunie. Ratele relativ ridicate ale inflaţiei din ultimele luni reflectă, în principal, majorarea preţurilor produselor energetice şi ale altor materii prime. Privind în perspectivă, se anticipează că ratele inflaţiei se vor menţine net superioare nivelului de 2% în lunile următoare. Presiunile în sensul creşterii asupra inflaţiei, datorate îndeosebi preţurilor produselor energetice şi ale altor materii prime, sunt încă vizibile şi în etapele iniţiale ale procesului de producţie. Este în continuare esenţial ca majorarea inflaţiei IAPC să nu genereze efecte de runda a doua în cadrul procesului de stabilire a preţurilor şi salariilor şi să nu determine presiuni inflaţioniste generalizate. Anticipaţiile privind inflaţia trebuie să rămână ferm ancorate la niveluri compatibile cu obiectivul Consiliului guvernatorilor de a menţine rate ale inflaţiei inferioare, dar apropiate de 2% pe termen mediu.

Se manifestă încă riscuri în sensul creşterii la adresa perspectivelor pe termen mediu privind evoluţia preţurilor, acestea referindu‑se în special la majorarea peste aşteptări a preţurilor produselor energetice. De asemenea, ţinând seama de necesitatea consolidării fiscale în anii următori, există riscul ca majorările impozitelor indirecte şi ale preţurilor administrate să fie mai pronunţate decât se anticipează în prezent. Riscuri în sensul creşterii ar putea fi generate şi de presiuni inflaţioniste interne mai puternice decât cele estimate în zona euro.

În ceea ce priveşte analiza monetară, ritmul anual de creştere a agregatului monetar M3 s‑a redus până la 2,1% în luna iunie 2011, faţă de 2,5% în luna mai. Făcând abstracţie de volatilitatea lunară înregistrată recent, dinamica M3 s‑a stabilizat, în general, pe parcursul ultimelor luni, după intensificarea consemnată până în trimestrul I 2011. Ritmul anual de creştere a creditelor acordate sectorului privat s‑a temperat la 2,5% în luna iunie, comparativ cu 2,7% în luna mai. Pe ansamblu, ritmul expansiunii masei monetare rămâne moderat. Totodată, volumul lichidităţii monetare acumulat în intervalul anterior celui caracterizat de tensiuni pe pieţele financiare continuă să fie semnificativ, având potenţialul de a acomoda presiunile inflaţioniste în zona euro.

Din perspectiva componentelor M3, dinamica anuală a M1 s-a menţinut la 1,2%, în timp ce ritmul de creştere a altor depozite pe termen scurt a încetinit până la 3,7%. Diferenţialele de creştere continuă să reflecte parţial majorarea treptată, în ultimele luni, a ratelor dobânzilor aferente depozitelor la termen cu scadenţă scurtă şi depozitelor de economisire pe termen scurt. Totodată, menţinerea unei curbe relativ abrupte a randamentelor indică un efect inhibitor asupra dinamicii M3 în ansamblu, întrucât diminuează atractivitatea activelor monetare în raport cu instrumentele pe termen lung neincluse în acest agregat, care sunt mai bine remunerate. Totuşi, este posibil ca acest impact să se estompeze. Din perspectiva contrapartidelor, ritmul anual de creştere a creditelor acordate societăţilor nefinanciare a continuat să se intensifice, de la 0,9% în luna mai până la 1,5% în luna iunie, în timp ce dinamica anuală a creditelor acordate populaţiei a fluctuat uşor peste nivelul de 3% în decursul ultimelor luni.

Dimensiunea totală a bilanţurilor IFM a rămas, în linii mari, nemodificată în ultimele luni. În cazul în care este necesară crearea unor condiţii adecvate pentru acordarea unui volum superior de credite sectorului privat, este esenţial ca băncile să nu distribuie profitul, să se orienteze către piaţă în scopul consolidării în continuare a bazei de capital sau să valorifice la maximum măsurile de asistenţă financiară adoptate de autorităţile guvernamentale în vederea recapitalizării. În special băncile care dispun în prezent de acces limitat la finanţare pe piaţă trebuie să adopte neîntârziat măsuri de majorare a capitalului şi de eficientizare. În acest sens, Consiliul guvernatorilor salută exerciţiul de stress test la nivelul băncilor din UE, care a fost desfăşurat de Autoritatea Bancară Europeană şi de autorităţile naţionale de supraveghere, în strânsă colaborare cu BCE. Consiliul guvernatorilor salută, de asemenea, angajamentul autorităţilor naţionale de a oferi băncilor mijloace de susţinere, în cazul în care cele furnizate de sectorul privat sunt insuficiente.

În concluzie, pe baza analizelor economice şi monetare periodice, Consiliul guvernatorilor a hotărât ca ratele dobânzilor reprezentative ale BCE să rămână nemodificate, după majorarea acestora cu 25 puncte de bază la 7 iulie 2011. Informaţiile care au devenit disponibile după această dată confirmă evaluarea potrivit căreia era necesară ajustarea orientării acomodative a politicii monetare, având în vedere riscurile în sensul creşterii la adresa stabilităţii preţurilor. Coroborarea rezultatului acestei analize cu semnalele evidenţiate de analiza monetară relevă că, deşi ritmul expansiunii masei monetare este în continuare moderat, volumul lichidităţii monetare se menţine semnificativ, având potenţialul de a acomoda presiunile inflaţioniste. Conform aşteptărilor, datele economice recente indică o temperare a ritmului de creştere economică în ultimele luni, după accelerarea consemnată în trimestrul I. În perioada următoare se preconizează continuarea expansiunii moderate. Cu toate acestea, gradul de incertitudine este deosebit de ridicat. Pentru politica monetară, este esenţial ca evoluţiile recente ale preţurilor să nu determine presiuni inflaţioniste generalizate. Anticipaţiile privind inflaţia în zona euro trebuie să rămână ferm ancorate la niveluri compatibile cu obiectivul Consiliului guvernatorilor de a menţine rate ale inflaţiei inferioare, dar apropiate de 2% pe termen mediu. Ancorarea anticipaţiilor privind inflaţia constituie o premisă a menţinerii contribuţiei politicii monetare la susţinerea creşterii economice şi a creării de locuri de muncă în zona euro. Totodată, ratele dobânzilor pe termen scurt se menţin scăzute, iar condiţiile de finanţare sunt favorabile. Astfel, orientarea politicii monetare rămâne acomodativă. Consiliul guvernatorilor va continua să monitorizeze cu deosebită atenţie toate evoluţiile privind riscurile în sensul creşterii la adresa stabilităţii preţurilor.

Referitor la politicile fiscale, Consiliul guvernatorilor subliniază necesitatea implementării stricte şi prompte a programelor de ajustare ale FMI/UE în Grecia, Irlanda şi Portugalia. De asemenea, acesta evidenţiază importanţa reafirmării angajamentului asumat de către toţi şefii de stat sau de guvern din zona euro de a respecta întocmai ţintele fiscale convenite. În cazul mai multor ţări, aceasta presupune anunţarea şi aplicarea unor măsuri de ajustare fiscală suplimentare şi cu un caracter anticipativ mai pronunţat. Ţările care înregistrează evoluţii economice şi fiscale peste aşteptări ar trebui să valorifice pe deplin acest spaţiu de manevră pentru reducerea mai rapidă a deficitului şi a datoriei. Obiectivul comun ar trebui să fie înscrierea ponderii datoriei publice în PIB şi a finanţelor publice pe o traiectorie sustenabilă cât mai curând posibil. După cum au subliniat şefii de stat sau de guvern din zona euro, hotărârea fermă a tuturor ţărilor din zona euro de a onora pe deplin angajamentele proprii privind rambursarea datoriei suverane reprezintă un element decisiv de asigurare a stabilităţii financiare de ansamblu în zona euro.

Consiliul guvernatorilor salută, de asemenea, reafirmarea angajamentului asumat de către toate statele membre de a îmbunătăţi competitivitatea şi de a remedia dezechilibrele macroeconomice. Ţările din zona euro trebuie să aplice reforme structurale substanţiale şi cuprinzătoare pentru a spori flexibilitatea economiilor şi potenţialul acestora de creştere pe termen lung. Înlăturarea rigidităţilor existente pe piaţa forţei de muncă şi implementarea unor măsuri de flexibilizare a salariilor, în special eliminarea clauzelor de indexare automată, prezintă o importanţă crucială.

Această ediţie a Buletinului lunar cuprinde un articol care enumeră principalele îmbunătăţiri aduse statisticilor monetare şi financiare ale BCE, care permit menţinerea calităţii acestora în vederea unei utilizări corespunzătoare.

Următoarea casetă prezintă declaraţia preşedintelui BCE din data de 7 august 2011.

Caseta 1: Declaraţia preşedintelui BCE din data de 7 august 2011

1. Consiliul guvernatorilor Băncii Centrale Europene (BCE) apreciază drept oportune anunţurile autorităţilor guvernamentale ale Italiei şi Spaniei cu privire la adoptarea de noi măsuri şi reforme vizând politicile fiscale şi structurale. Consiliul guvernatorilor consideră că aplicarea fermă şi imediată a acestora de către ambele guverne este esenţială în vederea creşterii substanţiale a competitivităţii şi flexibilităţii economiilor celor două ţări şi a reducerii rapide a deficitelor publice.

2. Consiliul guvernatorilor subliniază importanţa angajamentului asumat de către toţi şefii de stat sau de guvern de a respecta întocmai ţintele fiscale convenite, obiective reafirmate cu ocazia summitului zonei euro din data de 21 iulie 2011. Un aspect fundamental îl constituie, de asemenea, sporirea potenţialului de creştere al economiei.

3. Consiliul guvernatorilor consideră esenţială implementarea imediată a tuturor deciziilor adoptate la summitul zonei euro. În acest sens, Consiliul guvernatorilor salută angajamentul comun exprimat astăzi de Germania şi Franţa.

4. Consiliul guvernatorilor acordă o importanţă deosebită declaraţiei şefilor de stat sau de guvern ai ţărilor din zona euro, care cuprinde hotărârea fermă a acestora de a onora pe deplin angajamentele proprii privind rambursarea datoriei suverane, ca un element decisiv de asigurare a stabilităţii financiare de ansamblu în zona euro.

5. De asemenea, Consiliul guvernatorilor consideră că este fundamental ca autorităţile guvernamentale să fie pregătite să activeze European Financial Stability Facility (EFSF) pe piaţa secundară, pe baza unei analize efectuate de BCE, care constată existenţa unor condiţii excepţionale pe pieţele financiare şi a unor riscuri la adresa stabilităţii financiare, de îndată ce EFSF va deveni operaţional.

6. Pornind de la evaluările menţionate, BCE va implementa în mod activ Programul destinat pieţelor titlurilor de valoare. Acest program a fost conceput pentru a contribui la restabilirea unei transmisii mai bune a deciziilor de politică monetară adoptate de Consiliul guvernatorilor – având în vedere disfuncţionalităţile de pe anumite segmente ale pieţei – şi, prin urmare, pentru a asigura stabilitatea preţurilor în zona euro.