Bună ziua, doamnelor și domnilor. Vă doresc bun venit la Banca Națională a României!
Suntem onorați să găzduim această conferință, organizată împreună cu Asociația pentru Pensiile Administrate Privat din România, dedicată unui eveniment aniversar: 15 ani de la înființarea, în mai 2008, a Pilonului II de pensii private obligatorii în România.
Construit cu asistența Băncii Mondiale, pe baza experienței internaționale în domeniu (Chile, Irlanda și Suedia- ca să dau doar trei exemple - având la acea dată o experiență îndelungată), Pilonul II de pensii private a avut ca punct de plecare dezbateri repetate începute încă din anii ‘90. Îmi aduc aminte că în anul 2000, când am îndeplinit funcția de Prim ministru, am discutat cu experți din Chile posibilitatea înființării unui sistem de pensii bazat pe fonduri private.
După anul 2000, procesul de aderare la Uniunea Europeană a oferit cadrul propice pentru accelerarea deciziilor care au dus la construirea sistemului de pensii cu trei piloni, pe care îl avem în prezent. Esența reformei a constat în crearea, alături de sistemul public de pensii, bazat pe bugetul asigurărilor de stat, a unor fonduri de pensii bazate pe acumulare și capitalizare, care să suplimenteze sistemul public. Astăzi sistemul este alcătuit din pilonul public, fără capitalizare, pilonul privat II, care este obligatoriu și pilonul privat III (înființat în mai 2007), care este facultativ.
Evoluțiile demografice din România au fost un motiv puternic pentru crearea părții private a sistemului de pensii. Pilonul II și Pilonul III au fost creați și pentru a reduce presiunile asupra pilonului public de pensii. Dar au existat și rațiuni referitoare la sinergia care apare între sistemul public și cel privat, precum și referitoare la potențialul de a acomoda preferințele diverse ale oamenilor referitor la nivelul de trai după pensionare.
România nu a fost un caz singular în regiune. Și alte țări central și est-europene au adoptat sisteme de pensii bazate pe fonduri private sub presiunea evoluțiilor demografice apărute după 1990. În Polonia, Cehia, Slovacia, Croația și Bulgaria, sistemul pensiilor private a progresat chiar mai repede decât în România și are în prezent o dimensiune mai mare ca procent din PIB (comparativ cu România). Sistemul pensiilor private este mult mai extins în țările dezvoltate. Activele aflate în administrarea fondurilor de pensii private reprezintă în medie, la nivelul OCDE aproximativ 65 la sută din PIB. În România, activele aflate în administrarea fondurilor de pensii private reprezintă 7 la sută din PIB.
Fondurile de pensii private din România sunt acum, după bănci, cel mai important actor din sectorul financiar: banii administrați de aceste fonduri reprezintă al doilea cel mai important activ financiar al populației, după depozitele bancare. În același timp, fondurile private de pensii constituie o acumulare istorică de capital românesc, care se regăsește inclusiv în avântul luat de piața de capital din Romania. Luați de exemplu listarea Hidroelectrica la Bursă. Acest IPO (Initial Public Offering), de o asemenea magnitudine ar fi fost de neconceput pe Bursa de Valori București în urmă cu câțiva ani. Fondurile de pensii private au contribuit esențial la succesul altor IPO-uri, de exemplu la Electrica, Romgaz și Nuclearelectrica. De asemenea, în cei 15 ani de la înființare, sectorul pensiilor private a devenit unul dintre creditorii importanți ai guvernului, deținând o pondere de aproape 8 la sută din datoria publică emisă de trezoreria statului.
Ce putem spune despre viitorul sistemelor de pensii? La nivel global, îmbătrânirea populației are o dimensiune îngrijorătoare, care arată cât de complexă este problema sistemelor de pensii în întreaga lume. Așa cum subliniază Organizația Națiunilor Unite în 2018 pentru prima dată, populația cu vârsta de 65 de ani sau mai mare a depășit numărul de copii cu vârsta mai mică de 5 ani, iar populația de 80 de ani sau mai mult era în 2019 de 146 milioane și este estimată a atinge 426 milioane în 2050.
Aceste evoluții arată atât magnitudinea cât și complexitatea problemei căreia trebuie să-i răspundem cu ajutorul sistemelor adecvate de pensii, ale căror componente – cea publică și cea privată - sunt complementare.
Conform experților Băncii Mondiale un sistem de pensii cu mai mulți piloni este mai apt să răspundă obiectivelor multiple ale societății și riscurilor diverse. Noi, bancherii centrali, știm acest lucru din teoria și practica propriului nostru domeniu. Tinbergen - laureat al premiului Nobel pentru economie - a arătat că nu poți atinge mai multe obiective cu un singur instrument, iar noi am verificat acest lucru în practică. În viziunea Băncii Mondiale, sistemul public are rolul principal în a asigura un sprijin minim împotriva sărăciei și de a oferi o anumită protecție atunci când se materializează riscurile care reduc pentru mult timp randamentele la investițiile fondurilor private de pensii sau apar evenimente ca recesiuni puternice sau inflație înaltă.
Eu mă opresc aici. Sunt sigur că prezentările și dezbaterile care vor urma vor aduce contribuții importante acestei problematici de mare interes nu numai în România, dar și în lume. Doresc succes conferinței dumneavoastră, iar invitaților străini, ședere plăcută în România.
Vă mulțumesc pentru atenție!
Variantă pregătită pentru susținere - București, 7 noiembrie 2023