Minuta ședinței de politică monetară a Consiliului de administrație al Băncii Naționale a României din 8 noiembrie 2023

Data publicării: 20 noiembrie 2023


Membri ai Consiliului de administrație al Băncii Naționale a României prezenți la ședință: Mugur Isărescu, președinte al Consiliului de administrație și guvernator al Băncii Naționale a României; Florin Georgescu, vicepreședinte al Consiliului de administrație și prim-viceguvernator al Băncii Naționale a României; Eugen Nicolăescu, membru al Consiliului de administrație și viceguvernator al Băncii Naționale a României; Csaba Bálint, membru al Consiliului de administrație; Gheorghe Gherghina, membru al Consiliului de administrație; Cristian Popa, membru al Consiliului de administrație; Dan-Radu Rușanu, membru al Consiliului de administrație; Virgiliu-Jorj Stoenescu, membru al Consiliului de administrație.

În cadrul ședinței, Consiliul de administrație a discutat și adoptat deciziile de politică monetară, pe baza datelor și analizelor privind caracteristicile recente și perspectiva evoluțiilor macroeconomice pe termen mediu prezentate de direcțiile de specialitate și a altor informații interne și externe disponibile.

În discuțiile privind evoluția recentă a inflației, membrii Consiliului au arătat că rata anuală a inflației a continuat să se reducă în septembrie și pe ansamblul trimestrului III 2023 în linie cu previziunile, coborând la 8,83 la sută, de la 9,43 la sută în august și 10,25 la sută în iunie. S-a observat că descreșterea a fost mai lentă decât în precedentele două trimestre, în condițiile în care noile scăderi ample de dinamică consemnate în acest interval de prețurile alimentelor și energiei au fost parțial contrabalansate ca impact de scumpirea combustibililor și medicamentelor.

În schimb, rata anuală a inflației CORE2 ajustat și-a accelerat scăderea în trimestrul III, coborând vizibil sub nivelul prognozat, la 11,3 la sută în septembrie, de la 13,5 la sută în iunie, în principal ca urmare a accentuării evoluției dezinflaționiste a prețurilor alimentelor procesate, dar și în condițiile temperării creșterilor de dinamică pe segmentul bunurilor nealimentare și pe cel al serviciilor, au remarcat membrii Consiliului.

În urma analizei, s-a convenit că accelerarea descreșterii ratei anuale a inflației de bază a avut ca principale resorturi efecte de bază dezinflaționiste, corecții descendente ale cotațiilor unor mărfuri, prioritar agroalimentare, și măsura de plafonare temporară a adaosului comercial la produse alimentare de bază implementată în luna august, cărora li s-au alăturat influențele recoltei bogate pe plan intern. Ea reflectă însă și o slăbire a transmiterii în prețurile de consum a costurilor mărite ale firmelor, îndeosebi a celor salariale, pe fondul temperării cererii de consum, precum și o atenuare a impactului inflaționist al importurilor, au susținut mai mulți membri ai Consiliului.

S-a sesizat, în acest context, că dinamica anuală a prețurilor de producție din industrie pentru piața internă a continuat să scadă alert pe segmentul bunurilor de consum în trimestrul III, în timp ce așteptările inflaționiste pe termen scurt ale agenților economici și-au încetinit ajustarea descendentă în august-octombrie ori au înregistrat mici creșteri, iar cele pe termen mai lung ale analiștilor bancari s-au menținut relativ stabile deasupra intervalului țintei, după o descreștere vizibilă în luna iulie. Totodată, puterea de cumpărare a consumatorilor a continuat să se redreseze în primele două luni ale trimestrului III, deși într-un ritm vizibil încetinit, corespunzător evoluției dinamicii anuale a salariului net real din acest interval, au semnalat mai mulți membri ai Consiliului.

În ceea ce privește poziția ciclică a economiei, membrii Consiliului au arătat că datele statistice revizuite recent indică o creștere cu 1,7 la sută a activității economice în trimestrul II 2023, după o comprimare cu 1,0 la sută în precedentele trei luni, evoluție ce implică o amplă fluctuație a excedentului de cerere agregată în semestrul I și restrângerea mai modestă a acestuia la mijlocul anului curent comparativ cu previziunile.

Se reconfirmă totuși scăderea dinamicii anuale a PIB la 1,0 la sută în trimestrul II, de la 2,4 la sută în precedentele trei luni, pe seama reducerii bruște a ritmului consumului gospodăriilor populației. Influențe de sens opus au decurs însă din accelerarea puternică a creșterii consumului administrației publice față de aceeași perioadă a anului trecut, precum și din menținerea la un nivel ridicat a dinamicii anuale a formării brute de capital fix, care a consemnat doar o mică scădere, au observat membrii Consiliului. În același timp, exportul net și-a mărit impactul expansionist, pe fondul continuării creșterii ecartului pozitiv dintre variația volumului exporturilor de bunuri și servicii și cea a volumului importurilor, care a antrenat și o nouă scădere substanțială a deficitului balanței comerciale și a celui de cont curent în trimestrul II 2023 în raport cu perioada similară a anului anterior, au subliniat mai mulți membri ai Consiliului.

Referitor la perspectiva apropiată, membrii Consiliului au convenit ca fiind probabilă o decelerare semnificativă a creșterii economiei în a doua parte a anului curent, inclusiv comparativ cu previziunile precedente, implicând o restrângere mult mai alertă a excedentului de cerere agregată în acest interval, precum și o dinamică anuală mai modestă a PIB decât cea anticipată anterior.

S-a sesizat că, potrivit indicatorilor cu frecvență ridicată, principala contribuție la creșterea economică a fost adusă și în trimestrul III de formarea brută de capital fix, iar din partea exportului net este posibil un nou impact expansionist, chiar în creștere, dată fiind continuarea majorării în iulie-august a ecartului pozitiv dintre dinamica anuală a exporturilor de bunuri și servicii și cea a importurilor. Pe acest fond, deficitul comercial și-a reaccentuat contracția în termeni anuali, iar cel de cont curent și-a atenuat-o doar ușor, în condițiile în care deteriorarea soldului balanței veniturilor primare a fost parțial compensată ca efect de mărirea excedentului veniturilor secundare în primele două luni ale trimestrului III.

În ceea ce privește piața muncii, membrii Consiliului au remarcat convergența semnalelor transmise de cele mai recente date și sondaje de specialitate, arătând că efectivul salariaților din economie și-a încetinit considerabil creșterea lunară în iulie-august, îndeosebi pe seama angajărilor din sectorului privat, iar rata șomajului BIM s-a diminuat doar marginal pe ansamblul trimestrului III, la 5,4 la sută. Totodată, în luna octombrie, intențiile de angajare pe orizontul foarte scurt de timp și-au accentuat ușor scăderea față de media trimestrului precedent, iar deficitul de forță de muncă raportat de companii s-a redus semnificativ, corectându-și în mare măsură creșterea din trimestrul III, pe seama evoluțiilor din industrie și servicii.

S-a observat, de asemenea, că dinamica anuală de două cifre a salariului mediu brut nominal a continuat să-și tempereze ascensiunea în primele două luni din trimestrul III, pe fondul accentuării descreșterii celei din sectorul privat, iar creșterea anuală a costului unitar cu forța de muncă din industrie și-a prelungit tendința de decelerare amorsată în luna mai. Ea rămâne totuși deosebit de alertă și preocupantă din perspectiva evoluției inflației, au convenit membrii Consiliului.

În același timp, au fost evidențiate efectele potențial exercitate asupra evoluției viitoare a costurilor salariale din sectorul privat de majorările succesive ale salarizării minime și de eliminarea unor facilități fiscale, precum și de eventuale măriri suplimentare acordate în sectorul public, dar și de persistența decalajului dintre cererea și oferta de forță de muncă, cel puțin pe anumite segmente, inclusiv în contextul deficiențelor structurale ale pieței muncii. S-a apreciat că în contrapondere vor acționa însă costurile ridicate ale firmelor și condițiile financiare înăsprite, precum și trendul descendent al ratei inflației și slăbirea cererii interne. Totodată, este posibilă absorbirea mai evidentă în marjele de profit a eventualelor creșteri suplimentare de costuri salariale, în contextul comportamentului mai precaut al consumatorilor, au susținut mai mulți membri ai Consiliului. Relevante pentru evoluția în perspectivă a condițiilor de pe piața muncii au fost considerate și implicațiile măsurilor fiscale implementate în scopul continuării consolidării bugetare, dar și recursul în creștere la angajați extracomunitari, precum și tendința unor firme de a-și spori investițiile în echipamente pentru a suplini forța de muncă deficitară.

În discuțiile privind condițiile financiare, membrii Consiliului au făcut referiri la evoluția principalelor cotații ale pieței monetare interbancare, care au înregistrat mici scăderi spre finele lunii octombrie, după relativa stabilitate din lunile precedente. La rândul lor, randamentele titlurilor de stat și-au accentuat corecția descendentă în perioada recentă – în linie cu evoluțiile din economiile avansate și din regiune –, pe fondul reducerii probabilității atașate de investitori unei eventuale majorări suplimentare a ratei dobânzii de către Fed și în condițiile calmării temerilor generate pe piața financiară internațională de escaladarea tensiunilor geopolitice în prima parte a lunii octombrie.

În această conjunctură, dar și ca urmare a atractivității relative încă ridicate a plasamentelor în monedă națională, cursul de schimb leu/euro s-a cvasi-stabilizat pe palierul mai înalt atins la mijlocul lunii septembrie. Totodată, moneda națională și-a stopat tendința de depreciere față de dolarul SUA din lunile precedente, în condițiile întreruperii trendului de întărire a acestuia pe piețele financiare internaționale.

Riscurile la adresa comportamentului cursului de schimb leu/euro ar putea însă să se reamplifice, au atenționat mai mulți membri ai Consiliului, evocând atât dimensiunea încă considerabilă a dezechilibrului extern și incertitudinile mari asociate procesului de consolidare fiscală, cât și diferențialul diminuat al ratei dobânzii interne față de țări dezvoltate și perspectiva conduitei politicii monetare a Fed și BCE, precum și actualele tensiuni geopolitice.

În același timp, s-a observat că dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat a scăzut în septembrie la 4,5 la sută, de la 5,5 la sută în august, ca urmare a accentuării descreșterii dinamicii componentei în valută, ce a fost doar în mică măsură contrabalansată ca impact de reaccelerarea ușoară a creșterii creditului în lei. Ponderea componentei în monedă națională în creditul acordat sectorului privat și-a stopat totuși ascensiunea în septembrie, la 68,1 la sută, pe fondul efectului statistic al evoluției cursului de schimb leu/euro.

În ceea ce privește evoluțiile macroeconomice viitoare, membrii Consiliului au arătat că noile evaluări reconfirmă perspectiva continuării scăderii ratei anuale a inflației de-a lungul următorilor doi ani, pe o traiectorie mai ridicată însă în 2024 decât cea previzionată anterior, dar ușor mai joasă pe parcursul trimestrelor ulterioare. Potrivit acesteia, rata anuală a inflației se va reduce la 7,5 la sută în decembrie 2023, similar prognozei anterioare, însă se va mări în debutul anului viitor și va descrește apoi gradual până la 4,8 la sută în decembrie 2024, față de 4,4 la sută în proiecția precedentă, pentru ca în 2025 să-și accelereze scăderea, coborând la finele orizontului prognozei, respectiv în septembrie, la nivelul de 3,3 la sută, aflat în jumătatea superioară a intervalului țintei.

Responsabil de creșterea ratei anuale a inflației în debutul anului viitor este impactul anticipat a fi exercitat de majorarea și introducerea unor taxe și impozite indirecte în scopul continuării consolidării bugetare. Totodată, acțiunea de ansamblu a factorilor pe partea ofertei este așteptată să redevină ulterior dezinflaționistă, în principal sub influența efectelor de bază și a corecțiilor descendente ale cotațiilor unor mărfuri, îndeosebi ale materiilor prime agroalimentare, au evidențiat în mai multe rânduri membrii Consiliului.

S-a convenit, însă, că balanța riscurilor la adresa evoluției anticipate a inflației induse de factori pe partea ofertei rămâne înclinată în sens ascendent, atât pe termen scurt, cât și pe orizontul mai îndepărtat de timp, date fiind efectele potențial generate de modificările de impozite directe și de eliminarea unor facilități fiscale, precum și posibile majorări suplimentare de taxe reclamate în perspectivă de procesul de consolidare bugetară. Au fost evocate, de asemenea, incertitudinile asociate evoluției viitoare a cotației petrolului, în contextul conflictului din Orientul Mijlociu.

În schimb, din partea factorilor fundamentali sunt de așteptat presiuni inflaționiste ceva mai intense în semestrul II 2023 decât în prognoza precedentă, care se atenuează vizibil mai rapid ulterior și se epuizează spre finele orizontului prognozei, au concluzionat membrii Consiliului, remarcând perspectiva descreșterii relativ abrupte a excedentului de cerere agregată începând cu trimestrul III 2023, implicând intrarea gap-ului PIB în teritoriul negativ spre finele anului viitor – cu câteva trimestre mai devreme decât se anticipa anterior. De asemenea, dinamica costului unitar cu forța de muncă își va stopa probabil creșterea la sfârșitul anului curent și va intra apoi pe o traiectorie descrescătoare, ceva mai ridicată totuși comparativ cu proiecția precedentă, au arătat unii membri ai Consiliului.

Totodată, inflația de bază va continua să resimtă influențele dezinflaționiste semnificative, dar în atenuare sau temporare, venite din efecte de bază și din ajustări descendente ale cotațiilor unor mărfuri, precum și din ameliorarea lanțurilor globale de producție/aprovizionare, ca și din prelungirea cu trei luni și din extinderea sferei de cuprindere a plafonării adaosului comercial la produse alimentare de bază. Influențe tot mai intense sunt așteptate în schimb din descreșterea treptată a anticipațiilor inflaționiste pe termen scurt și din decelerarea creșterii prețurilor importurilor, în timp ce în sensul frânării descreșterii dinamicii inflației de bază vor acționa probabil modificările de impozite și taxe, precum și majorarea nivelului salarizării minime, de natură să afecteze costurile firmelor, au subliniat membrii Consiliului.

În aceste condiții, rata anuală a inflației CORE2 ajustat va coborî probabil la 9,1 la sută în decembrie 2023, iar apoi va continua să scadă gradual, însă mai alert decât dinamica inflației headline, ajungând la 5,2 la sută în decembrie 2024 și la 3,4 la sută la finele orizontului proiecției, comparativ cu nivelurile corespondente anticipate anterior, de 5,0 la sută, respectiv 4,0 la sută.

Referitor la viitorul poziției ciclice a economiei, membrii Consiliului au observat că, potrivit noilor evaluări, creșterea economică este așteptată să decelereze vizibil mai pronunțat în 2023 decât s-a anticipat anterior – pe fondul costurilor ridicate, al scăderii cererii externe și al conduitei politicii monetare –, și să se redreseze doar ușor în 2024, însă mai accentuat în 2025, în condițiile consolidării bugetare, dar și ale intensificării absorbției și utilizării fondurilor europene aferente instrumentului Next Generation EU. Evoluția face probabilă o restrângere mult mai rapidă a excedentului de cerere agregată din trimestrul III 2023, implicând inversarea poziției ciclice a economiei spre finele anului viitor și creșterea ulterioară, relativ lentă, a deficitului de cerere agregată.

S-a sesizat că, după scăderea abruptă de ritm din 2023, consumul gospodăriilor populației va redeveni probabil principalul determinant al avansului PIB în intervalul 2024-2025, însă cu un aport inferior celui din anii precedenți, în contextul unei redresări treptate a dinamicii venitului disponibil real al populației, precum și al ratelor ridicate ale dobânzilor la creditele și depozitele populației. În schimb, dinamica formării brute de capital fix este așteptată să-și continue ascensiunea în anul curent și să rămână deosebit de înaltă din perspectivă istorică în 2024-2025, la un nivel totuși diminuat, în condițiile atragerii unui volum important de fonduri europene aferente cadrelor financiare multianuale și programului Next Generation EU, dar și pe fondul efectelor și incertitudinilor asociate programului de ajustare fiscală, au remarcat membrii Consiliului.

Totodată, s-a observat că exportul net va exercita, la rândul său, un impact expansionist notabil în 2023, pentru ca ulterior contribuția lui să redevină negativă, astfel încât deficitul de cont curent va cunoaște probabil o corecție vizibil mai pronunțată ca pondere în PIB în anul curent comparativ cu previziunile precedente, dar se va reduce doar ușor în următorii doi ani, menținându-se semnificativ deasupra standardelor europene pe acest orizont de timp, au semnalat membrii Consiliului.

Incertitudini și riscuri însemnate continuă însă să decurgă din conduita viitoare a politicii fiscale și de venituri, au convenit membrii Consiliului, făcând referiri la demersurile recente vizând limitarea cheltuielilor bugetare în 2023 și la posibila suplimentare în următorii ani a pachetului de măsuri fiscal-bugetare corective – inclusiv din perspectiva angajamentelor asumate în cadrul procedurii de deficit excesiv și a condiționalităților atașate altor acorduri încheiate cu CE –, dar și la implicațiile potențiale ale noii legislații privind pensiile și salariile din sectorul public, precum și la eventuale noi majorări salariale acordate personalului bugetar.

În acest context, membrii Consiliului au subliniat din nou importanța atragerii și utilizării eficiente a fondurilor europene, îndeosebi a celor aferente programului Next Generation EU, ce sunt esențiale pentru realizarea reformelor structurale necesare și a tranziției energetice, precum și pentru sporirea potențialului de creștere și întărirea rezilienței economiei românești.

Totodată, au fost reliefate incertitudinile și riscurile semnificative la adresa perspectivei activității economice, implicit a evoluției pe termen mediu a inflației, generate de războiul din Ucraina și de conflictul din Orientul Mijlociu, precum și de evoluțiile economice sub așteptări din Europa, îndeosebi din Germania.

Membrii Consiliului au apreciat în mod unanim că, în ansamblul său, contextul analizat justifică menținerea neschimbată a ratei dobânzii de politică monetară, în vederea readucerii durabile a ratei anuale a inflației în linie cu ținta staționară de 2,5 la sută ±1 punct procentual, inclusiv prin ancorarea anticipațiilor inflaționiste pe termen mediu, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creșteri economice sustenabile.

S-a reiterat, totodată, importanța continuării monitorizării atente a evoluțiilor mediului intern și internațional, care să permită adecvarea instrumentelor de care dispune BNR în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea prețurilor pe termen mediu.

În aceste condiții, Consiliul de administrație al BNR a decis în unanimitate menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 7,00 la sută; totodată, a decis menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 8,00 la sută și a ratei dobânzii aferente facilității de depozit la 6,00 la sută. De asemenea, Consiliul de administrație al BNR a decis în unanimitate păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.