- Versiunea pregătită pentru susținere -

Distinsă audiență,

Acum 10 ani, aici, în această sală, vă adresam următoarele cuvinte: “Vă rog să-mi îngăduiți să vă urez bun venit la Banca Națională a României, gazda simpozionului ”Ziua leului nou”.”

Am rostit ades în ultimul deceniu urarea de bun venit la deschiderea a numeroase conferințe, simpozioane, seminarii etc. Motivul? Banca Națională, potrivit legii, este obligată să comunice cu publicul privind schimbările de importanță majoră: măsurile sale în domeniul politicii monetare, al reglementării și supravegherii, dar și în ceea ce privește circulația banilor, situația macroeconomică, etape complicate ale procesului de convergență.

Intrarea în circulație, la 1 iulie 2005, a leului nou a fost fără îndoială un eveniment complex de importanță majoră iar Banca Națională s-a angajat puternic în pregătirea acestui proces, nu numai din punct de vedere tehnic, dar și printr-o comunicare pro-activă.

După aprobarea legislației în anul 2004, demersul BNR de pregătire și implementare a procesului de denominare a fost susținut de către întreg sectorul bancar, de specialiștii în circulația monetară, de Guvern, Ministrul de Finanțe, Ministrul de Interne, Președenție, în general de toată administrația centrală și locală, marile lanțuri de magazine, oficiile poștale, dar și de mass media.

Specialiștii, televiziunile și ziarele au propagat corect mesajele noastre contribuind la buna derulare a procesului de denominare și la îmbunătățirea percepției și înțelegerii la nivelul publicului larg.

Acum, la o oră de bilanț putem spune: acțiunea a fost bine pregătită pe întreg teritoriul țării. Profit de acest moment aniversar să le mulțumesc călduros tuturor celor care s-au implicat activ atunci pentru buna desfășurare a denominării, dar și ulterior într-un proces îndelungat care este validat la distanță de un deceniu prin normalizarea operațiunilor cu numerar și nu numai.

Motto al leului greu a fost: „Nimeni nu pierde, nimeni nu câștigă. Totul se simplifică”

Acest moto s-a adeverit cu prisosință în practică: nimeni nu a pierdut, nimeni nu a câștigat în particular. Dar simplificarea operațiunilor a determinat o eficiență sporită din punct de vedere monetar, contabil și bancar, apariția prețurilor promoționale, a unei atmosfere pozitive și mai ales a generat o mai mare încredere în moneda națională. Folosind sloganul din momentul lansării leului “tare” putem afirma astăzi că “Banul are valoare!”. S-a câștigat la nivelul întregii economii și societăți românești: credibilitate și încrederea într-un început.

În anul 2005, economia românească se despărțea de o lungă perioadă inflaționistă, înscriindu-se pe o curbă treptată a creșterii, competitivității și eficienței. Aveam astfel o premisă bună pentru denominare și pentru capitalizarea avantajelor sale. La un deceniu distanță constatăm că inflația a scăzut, iar leul a dobândit valori normale, inclusiv în ceea ce privește variațiile de piață, valori europene, demne pentru statutul de monedă convertibilă.

Acum un deceniu spuneam: Nu este ușor sa fii guvernator într-o țară unde moneda are multe zerouri. Trebuie să mărturisesc că Banca Națională a trecut mult mai ușor peste criza financiară de după 2008 cu “leul greu”.

De ce a fost necesară denominarea?

Am avut Patru de „PENTRU” la acel moment:

1. Pentru a marca în mod clar încheierea unui lung ciclu inflaționist și intrarea într-o perioadă de eforturi pentru a obține stabilitatea macroeconomică.
2. Pentru exprimarea prețurilor la niveluri nominale uzuale în Europa, în nici o țară occidentală nu se exprima paritatea față de euro la un nivel cu două cifre. Leul avea o paritate exprimată cu 5 cifre, motiv pentru care au fost tăiate 4. Mai în toate țările din regiune se efectuase o astfel de operațiune – Polonia (1995, s-au tăiat 4 cifre ca și la noi), Croația (1994), Ucraina (1996), Rusia (1998), Bulgaria (1999) și Turcia (2005, s-au tăiat 6 cifre).
3. Pentru a readuce nivelul indicatorilor valorici la parametri mai ușor inteligibili.
4. Pentru a simplifica o trecere ulterioară la euro: este mai ușor de utilizat un schimb la o paritate de 4:1, decât de 40 000:1 iar noile bancnote au exact dimensiunile bancnotelor euro astfel că nu vor mai fi necesare schimbări ale casetelor ATM-urilor după adoptarea euro.

Ce am obținut prin denominare? Am să subliniez efectele monetar-bancare ce sunt mai ușor de încadrat: 1. Monedele și bancnotele românești de astăzi au dimensiuni mai mici, un suport polimer ce le conferă securitate și rezistență, și, prin reciclare, contribuie la ocrotirea mediului. Sunt mai ușor de păstrat și de utilizat, au costurile de tipărire mai mici, iar monedele și-au regăsit firesc puterea de circulație. 2. Activitatea casierilor s-a simplificat, cheltuielile cu procesarea și transportul numerarului s-au optimizat, s-au redus, iar aplicațiile informatice din economie sunt aliniate standardelor internaționale pentru câmpurile valorice, ceea ce înseamnă costuri reduse. 3. Activitatea bancară s-a normalizat.

În anul 2005, aproape două treimi dintre români spuneau că denominarea este o măsură bună. Desigur a existat și o anumită frică, rezervă mai ales din partea celor care fuseseră martori ai unor schimbări monetare anterioare sau din teamă că prin rotunjiri vor crește prețurile - risc care însă nu s-a materializat.

Se demonstrează astfel că un proces relativ mai simplu, de normalizare și simplificare precum denominarea, poate crea probleme, iar populația are, chiar și involuntar, reacții emoționale. Ar fi naiv să crezi că poți convinge pe toată lumea. În acest context diversificarea canalelor de comunicare și adaptarea mesajelor a contat și considerăm că este esențială. Această concluzie este cu atât mai relevantă pentru schimbări complexe cum ar fi de pildă trecerea/adoptarea monedei euro.

Dacă privim cu atenție atât tabloul macroeconomic actual al României cât și cifrele ce relevă eficiența circulației numerarului, putem afirma că denominarea monedei naționale a fost o măsură bună și inspirată:

• Inflația a coborât la o singură cifră și se menține la niveluri scăzute.
• Deși unii dintre noi vorbesc încă în milioane (Obiceiurile vechi se dezvață greu) și în loc de leu îi spun RON – simbolul internațional al leului nou, oamenii privesc și utilizează însemnele monetare cu încredere.
• Economisirile în lei sunt dominante și împrumuturile în lei și-au recâștigat locul pe care îl merită.

Procesul de denominare a contribuit pe deplin la aceste transformări pozitive, inclusiv la nivelul percepției.

Succesul unor asemenea măsuri complexe se poate rezuma în câteva lecții:

• e nevoie de o pregătire temeinică, inclusiv pentru adresarea emoționalului;
• alegerea momentului și a contextului intern și internațional, aici fiind importante atât inspirația cât și înțelepciunea;
• dozajul măsurilor este esențial; avem o pondere mai mare sau mai mică de necunoscut, de incertitudini în evaluările pe care le facem și de aceea folosim mereu și insistăm pe cuvântul prudență în comunicatele noastre; este mai înțelept sa mai rămână ceva de dat și nu ceva de luat.

În urmă cu 10 ani i-am urat leului nou, leului “tare” să aibă parte de sănătate. Se vede că i-a prins bine această urare pe care o reînnoiesc astăzi!

Vă doresc succes și voi urmări atent dezbaterile Simpozionului dedicat aniversării a 10 ani de la denominarea monedei naţionale.