Discurs susţinut la şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului din 31 mai 2011, cu ocazia prezentării Rapoartelor anuale ale BNR pe anii 2008 şi 2009

Florin Georgescu, prim-viceguvernatorul BNR


Domnilor preşedinţi,

Doamnelor şi domnilor deputaţi şi senatori,

Vă rog să-mi permiteţi ca, în temeiul art.35 din Legea nr.312/2004 privind Statutul Băncii Naţionale a României, să vă prezint în mod sintetic principalele activităţi ale băncii centrale şi rezultatele acestora în anii 2008 şi respectiv 2009.

Doresc să precizez că raportul anual, în forma extinsă, care v-a fost supus spre examinare, abordează detaliat direcţiile în care banca centrală, pentru a-şi îndeplini obiectivele sale, a susţinut ajustarea instituţională, structurală şi operaţională a economiei româneşti, în concordanţă cu cerinţele Uniunii Europene.

Anul 2008 a fost marcat de o serie de evenimente, atât externe, cât şi interne, care au complicat misiunea autorităţilor de asigurare a stabilităţii macroeconomice.

Pe plan internaţional, turbulenţele declanşate în vara anului 2007 în Statele Unite ale Americii de creditele ipotecare cu grad ridicat de risc s-au transformat, pe parcursul anului 2008, în cea mai gravă criză economică internaţională consemnată după marea depresiune din 1929-1933.

Pe plan intern, tabloul economic a fost complicat de deteriorarea substanţială a poziţiei fiscale, un deficit bugetar de 5,7% din produsul intern brut, cel mai ridicat din perioada 1999-2008; apoi persistenţa deficitului extern la un nivel ridicat nesustenabil, respectiv 11,6% din produsul intern brut, mai ales în condiţiile în care gradul de acoperire prin investiţii străine directe nu depăşea 55%.

Potrivit statutului său, Banca Naţională a României are ca obiectiv fundamental asigurarea şi menţinerea stabilităţii preţurilor, principala atribuţie a autorităţii monetare constituind-o configurarea şi implementarea unei politici monetare adecvate.

În contextul specific al anului 2008, obiectivul general al băncii centrale a constat în reluarea şi continuarea dezinflaţiei în ritmul necesar atingerii ţintelor anuale stabilite, asumate împreună cu Guvernul.

Rezultatul obţinut în anul 2008 în ceea ce priveşte inflaţia, şi anume 6,3% decembrie faţă de decembrie anul anterior, a fost marginal mai bun decât cel din anul precedent, şi anume 6,57%, fără a se încadra însă în intervalul-ţintă stabilit de BNR, şi anume 3,8% ±1 punct procentual.

În primul semestru al anului respectiv, dificultatea atingerii acestui obiectiv a derivat din prelungirea şi chiar amplificarea, pe termen scurt, a şocurilor de natura ofertei, generate de tensiunile manifestate pe piaţa agroalimentară ca o consecinţă directă a scăderii producţiei în anul 2007, a majorării preţurilor de materii prime agricole, de produse neprocesate şi a unui efect de bază nefavorabil, apoi, impactul creşterii cotaţiilor petrolului la nivel mondial asupra preţurilor combustibililor şi gazelor naturale şi, în acelaşi timp, caracterul lax al politicii veniturilor.

Aceşti factori şi-au atenuat progresiv influenţa în semestrul al doilea, însă au persistat presiunile provenite pe partea cererii, pe fondul ritmului ridicat de creştere economică, 7,3% în termeni anuali, la nivelul anului 2008, nivel situat peste potenţialul economiei româneşti.

În acest context, rata dobânzii de politică monetară a fost ajustată în sens crescător, în cinci etape consecutive, de la 8% la 10,25% în perioada februarie-iulie, în paralel cu continuarea gestionării ferme a lichidităţii de pe piaţa monetară, prin intermediul operaţiunilor de piaţă. Totodată, în scopul consolidării restrictivităţii condiţiilor monetare în sens larg, ratele rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei şi a celor în valută ale băncilor au fost menţinute, pe durata primelor trei trimestre, la nivelurile de 20% şi respectiv 40%.

În trimestrul al IV-lea, însă, în contextul restrângerii graduale a excedentului structural de lichiditate, rata rezervelor minime obligatorii aferente pasivelor în lei ale băncilor a fost redusă de la 20 la 18%, iar maniera de gestionare a lichidităţii a fost flexibilizată.

Activitatea băncii centrale de administrare a rezervelor internaţionale - respectiv aurul şi valuta - ale României s-a concretizat în creşterea acestora cu 1,1 miliarde de euro până la 28,3 miliarde la 31 decembrie 2008. Cea mai mare parte a acestei majorări s-a datorat extinderii rezervei valutare. În pofida crizei financiare internaţionale şi a creditării accelerate din ultimii ani, sistemul bancar românesc s-a dovedit a fi stabil în ansamblul său în anul 2008, cu niveluri ale capitalizării, solvabilităţii şi lichidităţii conforme cu cerinţele prudenţiale. În contextul internaţional, un avantaj net l-a constituit politica prudenţială pe linia reglementării, aplicată în ultimii ani de banca centrală, ceea ce a făcut ca sectorul bancar românesc să fie mai solid decât în alte ţări în perioada apariţiei crizei economice.

La nivelul întregului sistem, rata solvabilităţii a rămas relativ constantă, aproape 14%, toate băncile continuând să înregistreze un raport de solvabilitate superior celui minim obligatoriu, adică 8%, iar deteriorarea portofoliului de credite, inerentă în condiţiile crizei internaţionale, nu a atins proporţii îngrijorătoare.

De asemenea, indicatorul de lichidate, precum şi indicatorii de rentabilitate au depăşit nivelurile de la finele anului anterior, 2007.

Întrucât pregătirea în avans pentru gestionarea potenţialelor crize financiare reprezintă o parte importantă a activităţii BNR în domeniul stabilităţii financiare, în anul 2008, banca centrală a urmărit dezvoltarea de proceduri şi instrumente de gestiune a crizelor financiare prin, în primul rând implicarea în organizarea unui exerciţiu de simulare a unei crize financiare, alături de Ministerul Economiei şi Finanţelor, CNVM, Comisia de Supraveghere a Asigurărilor, Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private şi Fondul de Garantare a Depozitelor din Sistemul Bancar. Apoi, s-a derulat un test de rezistenţă a sistemului bancar la şocuri puternice, dar plauzibile, în colaborare cu specialiştii Fondul Monetar Internaţional şi ai Băncii Mondiale şi, totodată, s-au elaborat proceduri specifice, în scopul acţiunii în situaţii neprevăzute.

În ceea ce priveşte atribuţiile ce-i revin ca bancă de emisiune, în anul 2008, BNR a asigurat, din punct de vedere cantitativ, calitativ şi în structură, pe cupiuri, numerarul corespunzător nevoilor circulaţiei băneşti.

Noile cantităţi de însemne monetare fabricate conform programului de imprimare a bancnotelor şi de batere a monedelor metalice au fost destinate înlocuirii însemnelor monetare uzate şi deteriorate, precum şi acoperii creşterii anuale a numerarului aflat în afara sistemului bancar.

În încheiere, pentru anul 2008, având în vedere eforturile constante ale BNR pe linia diminuării inflaţiei şi menţinerii stabilităţii financiare, s-au creat premisele pentru revenirea băncii centrale din poziţia de debitor net în poziţia de creditor al sistemului bancar, ceea ce, coroborat cu preocuparea constantă pentru încadrarea cheltuielilor proprii de funcţionare a băncii în limitele aprobate, toate acestea au generat condiţiile ca rezultatele financiare ale băncii să se îmbunătăţească substanţial pe parcursul anului 2008, astfel, profitul realizat, de 3,3 miliarde lei a depăşit de peste opt ori nivelul din anul precedent şi a fost repartizat în totalitate pentru acoperirea pierderilor reportate din anii anterior, care au fost, astfel, acoperite în proporţie de 54%.

Închei aici prezentarea în sinteză a raportului pentru anul 2008.

”….”

Referitor la anul 2009, acesta a cunoscut o serie de evenimente externe şi interne, care, sub impactul crizei financiare şi economice internaţionale, au complicat deciziile în plan economic intern.

Astfel, dacă în plan economic internaţional s-a înregistrat un declin al produsului intern brut de 0,6%, la nivelul Uniunii Europene, acesta a fost de 4%, cu toate măsurile de stimulare ale guvernelor şi băncilor centrale europene.

România, datorită modelului de afaceri din băncile prezente în ţara noastră, bazat pe prevalenţa produselor bancare tradiţionale, precum şi datorită măsurilor prudenţiale şi administrative adoptate în mod proactiv de BNR, a putut să evite prezenţa, în portofoliul băncilor româneşti a activelor toxice şi astfel s-a putut menţine stabilitatea financiară.

Însă, inversarea fluxurilor de capital privat sub impactul crizei, reflectată în reducerea de o manieră rapidă a deficitului extern, a generat slăbirea activităţii economice, transformarea deficitelor fiscale structurale, de mărime considerabilă, formate anterior, în deficit fiscal efectiv, ceea ce, la rândul său, a generat declin al activităţii economice.

Dacă sectorul privat s-a ajustat mai rapid ca răspuns la criză, ajustările din sectorul public au fost, în acel an, insuficiente.

Acest cumul de factori interni şi externi a generat: scăderea semnificativă a pib ­7,1%, faţă de o creştere de 7,3% în anul anterior; deteriorarea deficitului bugetar de la 5,7 în anul anterior la 8,5; deprecierea monedei naţionale până la 4,2-4,3%; şi diminuarea substanţială a deficitului de cont curent, de la 11,6% în anul anterior, la 4,2%.

Rata inflaţiei s-a plasat la un nivel inferior celui anterior, deci a avut loc un proces de dezinflaţie - 4,74 în 2009, faţă de 6,30 în 2008, decembrie la decembrie, dar, totuşi, şi acest 4,74 s-a situat peste limita superioară a intervalului de variaţie din jurul ţintei, respectiv 3,5 ą1 punct procentual.

Am să trec la măsurile de politică monetară care au fost adoptate în acest an, 2009.

”….”

Pentru a relaxa condiţiile monetare şi a crea condiţiile pentru o minimizare, o reducere, pe cât se poate, a declinului economic, rata dobânzii a fost coborâtă în cinci paşi consecutivi de la 10,25 la 8%, apoi rezervele minime obligatorii în lei de la 18 la 15%, cele în valută de la 40 la 25% în cinci paşi consecutivi.

Aceste măsuri, coroborate cu o gestionare fermă şi flexibilă în cea mai mare parte a timpului, a condiţiilor lichidităţii de pe piaţa monetară, au permis reducerea ratei inflaţiei la nivelurile pe care vi le-am menţionat.

Rezerva valutară a crescut până la 30,9 miliarde, respectiv cu 2,6 miliarde, cea mai mare parte pe seama rezervei valutare, mă refeream la totalul rezervei internaţionale, respectiv aur şi valută 31 de miliarde, în creştere cu 2,6, ca urmare a creşterii rezervei valutare.

Ca urmare a nevoilor de finanţare internaţională, România a semnat acordul cu instituţiile financiare internaţionale: Uniunea Europeană, Fondul Monetar Internaţional şi alte instituţii financiare internaţionale, în valoare de 19,9 miliarde, acord care a fost dus la îndeplinire în bune condiţii, pe parcursul perioadei aprilie 2009 - aprilie 2011.

Pentru a se evita fluxurile de capital inverse, respectiv ieşirile de capital din România, s-a semnat la Viena, în martie 2009, un acord cu cele mai mari grupuri de bănci care deţin subsidiare în România, respectiv circa 75% din piaţa românească este dominată de aceste grupuri, băncile respective s-au obligat ca, pe toată durata acordului stand-by aprilie 2009 - aprilie 2011, să nu-şi retragă expunerile de pe piaţa românească şi să majoreze, la nevoie, capitalul social al băncilor pe care le aveau în România. Şi şi-au respectat în totalitate aceste angajamente.

De asemenea, Banca Naţională a stimulat reluarea creditării prin flexibilizarea reglementărilor în materie de provizionare şi calcul al lichidităţii, cu menţinerea stabilităţii sistemului bancar.

La persoanele juridice a fost crescut plafonul de garantare de la 20 de mii de euro la 50 de mii, ceea ce se realizase pentru persoanele fizice, iar perioada maximă de plată a compensaţiilor s-a redus la 20 de zile lucrătoare.

În încheiere, trebuie să vă spunem că, în 2009, plasându-se în continuare pe poziţia de creditor al sistemului bancar, BNR a continuat să realizeze profit. Acesta s-a situat la 4,6 miliarde, ceea ce era un plus de 38% faţă de anul anterior, ceea ce a permis, în final, acoperirea totală a pierderilor înregistrate în anii anteriori şi, totodată, virarea către bugetul statului a 1,4 miliarde, respectiv 0,3% din produsul intern brut.

Subliniez în încheiere faptul că şi în 2010 BNR a realizat profit, însumând 1,4 miliarde, din care s-au virat către bugetul de stat 1,1 miliarde, reprezentând 0,2% din produsul intern brut.

Vă mulţumesc pentru atenţie.