Comunicat de presă


Precizări privind modul de analiză a gradului de capitalizare a băncilor comerciale

09.10.2009

În analiza gradului de capitalizare a unei bănci comerciale se utilizează, la nivel internaţional, indicatorul de solvabilitate. Pentru adâncirea analizei mai sunt utilizaţi alţi doi indicatori - efectul de pârghie (leverage ratio) şi rata capitalului propriu. Cei trei indicatori se referă la raportul dintre fondurile proprii (fonduri proprii de nivel 1, care cuprind preponderent capitalul propriu şi fondurile proprii de nivel 2, care cuprind preponderent împrumuturile subordonate) şi activele băncii (la valoare medie sau ponderate la risc).

Indicatorii se calculează astfel:

  • rata solvabilităţii reprezintă ponderea fondurilor proprii totale (fonduri proprii de nivel 1 şi fondurile proprii de nivel 2) în activele ponderate la risc;
  • efectul de pârghie reprezintă ponderea fondurilor proprii de nivel 1 în activele la valoare medie;
  • rata capitalului propriu reprezintă ponderea fondurilor proprii de nivel 1 în activele ponderate la risc.

Ponderarea la risc a activelor se face în funcţie de natura acestora. De exemplu, pentru plasamentele în titluri de stat riscul este 0, în timp ce creditele acordate diferitelor categorii de clienţi trebuie ponderate cu riscul aferent fiecărui credit în parte.

Activele la valoare medie se calculează prin adunarea valorii activelor la sfârşitul fiecărei luni şi împărţirea rezultatului la numărul de luni pentru care se face calculul.

La sfârşitul lunii iunie 2009, la nivelul sistemului bancar românesc cei trei indicatori se prezentau astfel:

  • rata solvabilităţii:13,5 la sută;
  • efectul de pârghie:  6,9 la sută;
  • rata capitalului propriu:11,9 la sută.

În ceea ce priveşte nivelul optim al indicatorilor, pentru a avea o capitalizare adecvată a sistemului bancar, la nivel internaţional există o poziţie comună doar în ceea ce priveşte rata solvabilităţii, care nu trebuie să scadă sub 8 la sută. De altfel, băncile comerciale din România şi-au luat angajamentul să nu scadă acest indicator sub 10 la sută.

Pentru indicatorul „efect de pârghie” abordările sunt diferite. Spre exemplu în Statele Unite un nivel de peste 5,5 la sută este considerat adecvat, în timp ce în Austria acest nivel trebuie să fie peste 6 la sută.

Evoluţia indicatorului efectul de pârghie în prima jumătate a anului 2009 (scădere de la 8,1 la sută la 6,9 la sută) a fost determinată de faptul că activele la valoare medie au avut o creştere mai mare decât fondurile proprii de nivel 1 – capitalurile proprii.

Analiza integrată a celor trei indicatori arată că sistemul bancar românesc are un grad de capitalizare adecvat.