Act legislativ


 


Banca Naţională a României
Normă-cadru nr. 7 din 8.mar.1994
Monitorul Oficial, Partea I 119 bis 1 14.iun.1995
Intrare în vigoare la 14.iun.1995
privind comertul facut de societatile bancare si celelalte societati de credit, cu cecuri, pe baza Legii nr. 59/1934 asupra cecului, modificata prin Ordonanta Guvernului nr. 11/1993, aprobata si modificata prin Legea nr. 83/1994

   PARTEA I
Cecul

   Pct. 1. - In temeiul art. 2 alin. 1 din Legea nr. 33/1991 privind activitatea bancara, Banca Nationala a Romaniei emite prezentele norme-cadru, al caror obiect il constituie comertul facut de societatile bancare si celelalte societati de credit, cu cecuri pe baza Legii asupra cecului.
   Pct. 2. - Cecul este un instrument de plata utilizat de titularii de conturi bancare cu disponibil corespunzator in aceste conturi.
   Disponibilul este creat printr-un depozit bancar, din operatiuni de incasari sau prin acordarea unui credit bancar.
   Pct. 3 - Societatile bancare care sunt organizate si functioneaza in conditiile prevederilor Legii nr. 33/1991, precum si ale societatii bancare, vor putea face comert cu cecuri si vor putea presta servicii bancare specifice pentru clientii lor, luandu-si toate masurile pentru eliminarea riscurilor care pot aparea pe parcursul derularii unor astfel de operatiuni.
   Banca Nationala a Romaniei care este organizata si functioneaza in conditiile prevederilor Legii nr. 34/1991 efectueaza operatiuni cu cecuri in cadrul propriei sale activitati.
   Pct. 4. - CECUL este un instrument de plata care pune in legatura in procesul crearii sale trei persoane: tragatorul, trasul si beneficiarul. Instrumentul este creat de tragator care, in baza unui disponibil constituie in prealabil o societate bancara, da un ordin neconditionat acesteia, care se afla in pozitie de tras, sa plateasca la prezentare o suma determinata unei terte persoane sau insusi tragatorului emitent aflat in pozitie de beneficiar. Cecul trebuie sa indeplineasca conditiile de forma si de fond obligatorii descrise de prezentele norme-cadru.
   Cele trei persoane care sunt puse in legatura prin cec fac toate operatiunile legate de acest instrument in nume propriu: tragatorul emite cecul, posesorul legitim il incaseaza, iar trasul il plateste.
   Cecul este un instrument de plata, prin care tragatorul dispune de fondurile pe care le are o societate bancara trasul, aceasta obligandu-se sa-i faca serviciul de casa. In acest scop, societatea bancara elibereaza clientului sau, tragatorul, mai multe formulare necompletate, pe care acesta le va putea transforma in cecuri, in limitele dispozitiilor proprii.
   Pct. 5. - Banca Nationala a Romaniei si societatile bancare pot accepta in operatiunile lor cecuri redactate in orice limba, cu conditia ca aceste acte sa provina de la banci sau societati similare din strainatate agreate de acestea.
   Pct. 6. - Cecul trebuie sa fie completat in intregime cu cerneala sau pix de culoare albastra sau neagra ori prin dactilografiere.
   Pct. 7. - Standardul de continut obligatoriu al cecului este prezentat in anexa nr. 1.
   Pct. 8. - Cecul este un inscris formular care, pentru a fi valabil, trebuie sa satisfaca anumite conditii exprimate in formulare consacrate de redactare a textului care exprima clauze cu valoare juridica stricta.
   In toate redactarile, cecul trebuie sa cuprinda mentiunile obligatorii dispuse de lege, care sa satisfaca cerintele unei informatii suficiente, precum si cerintele reflectarii garantiei date de tragator privind plata prin inscrisul respectiv.
   Pct. 9. - Pe cec se pot face si alte mentiuni decat cele obligatorii, care sa stipuleze instrumentul respectiv clauze facultative, raspunzand unor necesitati specifice raporturilor dintre cele trei persoane: tragator, tras si beneficiar.
   Mentiunile facultative fac obiectul intelegerii dintre aceste persoane.

   In temeiul art. 1 din Legea nr. 59/1934 asupra cecului:
   Cecul cuprinde:
   1. denumirea de cec trecuta in insusi textul titlului si exprimata in limba intrebuintata pentru redactarea acestui titlu;
   2. ordinul neconditionat de a plati o anumita suma de bani;
   3. numele celui care trebuie sa plateasca (tras)
   4. aratarea locului unde plata trebuie facuta;
   5. aratarea date si a locului emiterii;
   6. semnatura celui care emite cecul (tragatorul).

   Pct. 10 - Denumirea de cec trebuie sa figureze in textul ordinului de a plati dat societatii bancare de catre tragator prin intermediul cecului, utilizind formula consacrata "plati in schimbul acestui cec....".
   Pct. 11. - Denumirea de cec nu va putea fi trecuta pe marginea, in diagonala sau in partea de jos a instrumentului, chiar daca este insotita de semnatura tragatorului. In orice situatie, denumirea de cec va figura deasupra semnaturii tragatorului.
   Pct. 12. - Lipsa denumirii de cec atrage nulitatea instrumentului.
   Pct. 13. - Ordinul de a plati dat de tragator trasului, societate bancara, trebuie sa fie clar, precis si neconditionat.
   Pct. 14. - Ordinul neconditionat de a plati se va referi la plata unei sume de bani exprimata in moneda conform prevederilor pct. 181-185 din prezentele norme-cadru.
   Pct. 15. - Deoarece ordinul de plata nu poate comporta nici conditie suspensiva, nici conditie rezolutorie, ceea ce ar afecta increderea purtatorului in calitatea cecului, Banca Nationala a Romaniei si societatile bancare vor accepta numai cecuri care cuprind ordinul de plata exprimat prin formula imperativa: "platiti..".
   Pct. 16. - Orice conditii, limitari sau contraprestatii, care se adauga ordinului de a plati, pe cec, duc la nulitatea instrumentului.
   Pct. 17. - Redactarea textului ordinului de a plati nu va putea fi efectuata pe marginea instrumentului, in diagonala acestuia sau in linie cu semnatura tragatorului ori sub aceasta.
   Pct. 18. - Indicarea numelui trasului, societatea bancara, este obligatorie. Lipsa acestei mentiuni duce la nulitatea cecului.
   Pct. 19. - Numele trasului, respectiv denumirea societatii bancare, nu va putea fi redactat pe instrument in diagonala, decat in situatiile prevazute in prezentele norme-cadru.
   Pct. 20. - pentru scopurile prezentelor norme-cadru, locul sau locurile desemnate pe cec ca loc unde plata trebuie facuta vor fi denumite adresa sau adresele. Adresa contine locul geografic incadrat intr-o unitate administrativ-teritoriala existenta in prezent - judet, municipiu, oras, comuna - identificata prin denumirea acesteia, insotita de denumirea exacta a strazii si a numarului, eventual codul postal si alte elemente de identificare care sa permita localizarea neechivoca.
   Pct. 21. - Redactarea textului privind adresa unde plata urmeaza sa fie facuta nu se poate face pe diagonala instrumentului, sau sub semnatura tragatorului.
   Pct. 22. - Indicarea adresei exacte unde urmeaza sa se faca plata este obligatorie pentru ca beneficiarul cecului sau societatea bancara unde isi are deschis contul sa stie unde sa se prezinte pentru incasarea sumei inscrise pe cec.
   In cazul neachitarii cecului, beneficiarul acestuia va indeplini, in locul indicat ca loc al platii, formalitatile cerute de lege pentru pastrarea drepturilor sale.
   Pct. 23. - Cecurile vor purta mentiuni clare privind ziua, luna si anul emiterii pentru a permite:
   a) calcularea de catre tras a termenului de prezentare la plata, termen dupa expirarea caruia posesorul decade din drepturile sale de regres;
   b) constatarea capacitatii legale a tragatorului in momentul aplicarii semnaturii sale pentru instrument.
   Pct. 24. - Data emiterii trebuie sa fie unica, posibila si certa.
   Pct. 25. - Data inscrisa pe cec este prezumata certa si opozabila tuturor pana la proba contrara.
   Pct. 26. - Locul emiterii trebuie sa figureze alaturi de data emiterii cecului.
   Pct. 27. - Semnatura tragatorului trebuie sa fie autografa, manuscrisa si redactata cu pixul sau stiloul cu cerneala de culoare neagra sau albastra la sfarsitul textului cecului.
   Pct. 28. - Banca Nationala a Romaniei si societatile bancare vor accepta la plata numai cecuri in care numele tragatorului este redactat clar.
   Prin numele tragatorului se intelege numele si prenumele persoanei fizice asa cum se afla acestea inscrise in actul de identitate sau denumirea persoanei juridice asa cum se afla aceasta inscrisa in Registrul comertului.
   Pct. 29. - Banca Nationala a Romaniei si societatile bancare pot cere ca formularele de cec completate sa poarte stampilele persoanelor juridice implicate in circuitul respectivelor cecuri, aplicate clar. Lipsa stampilei nu afecteaza valabilitatea cecului. Simpla stampila a unui tragator, persoana juridica, neinsotita de semnatura reprezentantului autorizat al acesteia anuleaza cecul.
   Pct. 30. - Tragatorul poate recurge la forma autentica a cecului sau la darea unei imputerniciri prin act autentic. Semnarea numai prin aplicarea unei parafe cuprinzand un nume de persoana fizica nu este permisa, ducand la anularea cecului.

   In temeiul art. 2 din Legea nr. 59/1934 asupra cecului:
   Titlul caruia ii lipseste una din conditiunile aratate in articolul precedent nu va fi socotit cec, afara de cazurile aratate in alineatele ce urmeaza.
   In lipsa unei aratari speciale, locul aratat langa numele trasului este socotit loc de plata
   Daca mai multe locuri sunt aratate langa numele trasului cecul este platibil la primul loc aratat.
   In lipsa acestora, sau a oricaror alte aratari, cecul este platibil la locul unde trasul are principalul sau stabiliment.
   Cecul care nu arata unde a fost emis se socoteste semnat la locul aratat langa numele tragatorului.

   Pct. 31. - Banca Nationala a Romaniei si societatile bancare nu vor accepta in cadrul operatiunilor lor cecuri carora le lipseste una sau mai multe din mentiunile obligatorii stabilite de lege.
   Aceasta reglementare a activitatii va fi general valabila cu exceptia urmatoarelor cazuri:
   a) in situatia in care indicarea locului de plata nu se face in mod expres pe cec, se considera ca loc de plata a cecului locul indicat langa numele trasului prezumat a fi in acelasi timp si loc al domiciliului acestuia (pentru interpretarea notiunii de domiciliu vor fi avute in vedere reglementarile din prezentele norme-cadru referitoare la art. 8 din Legea asupra cecului));
   b) in situatia in care langa numele trasului sunt indicate mai multe locuri, Banca Nationala a Romaniei si societatile bancare vor considera cecul ca fiind platibil la primul dintre aceste locuri indicate;
   c) in situatia in care nu este indicat nici un loc langa numele trasului, Banca Nationala a Romaniei si societatile bancare vor considera cecul ca fiind platibil la adresa sediului principal al societatii bancare trase;
   d) in situatia in care locul de emitere nu este indicat expres pe cec, se va considera ca loc al emiterii locul indicat langa numele tragatorului.

   In temeiul art. 3 din Legea nr. 59/1934 asupra cecului, modificata prin Ordonanta Guvernului nr. 11/1993 aprobata prin Legea nr. 83/1994:
   Cecul nu poate fi tras decat asupra societatii bancare. Cu toate acestea, cecul tras si platibil in strainatate este valabil ca cec, chiar daca trasul nu este o societate bancara.
   Cecul nu poate fi emis decat daca tragatorul are disponibil la tras, disponibil asupra caruia are dreptul de a dispune prin cec pe baza unei conventii exprese sau tacite. Titlul emis fara observarea acestor conditii valoreaza totusi ca cec.

   Pct. 32. - Persoana aflata in pozitie de tras intr-un cec poate fi numai o societate bancara in intelesul pe care il are acest termen in baza Legii nr. 33/1991 sau Banca Nationala a Romaniei organizata conform Legii nr. 34/1991. Nerespectarea acestei prevederi duce la nulitatea cecului.
   Pct. 33. - Avand in vedere ca legislatiile nationale reglementeaza diferit intelesul termenului societate bancara putand asimila acestuia si alte tipuri de persoane juridice, Banca Nationala a Romaniei si societatile bancare vor putea efectua operatiuni cu cecuri care sunt emise sau platibile in strainatate, chiar daca persoana aflata in pozitie de tras nu este o societate bancara in intelesul legislatiei romane. In aceasta situatie, Banca Nationala a Romaniei si societatile bancare vor lua toate masurile asiguratorii de evitare a riscurilor care ar putea aparea in legatura cu circulatia si incasarea unor astfel de cecuri.
   Pct. 34. - Tragatorul poate emite un cec numai in conditiile existentei prealabile la tras a unor fonduri proprii, disponibile, in momentul emiterii instrumentului, care sa-i faca posibila trasului efectuarea platii.
   Disponibilul tragatorului poate proveni dintr-un depozit bancar, dintr-o deschidere de credit, din operatiuni de incasari si alte asemenea.
   Disponibilul trebuie sa fie constituit prealabil emiterii cecului si de valoare mai mare sau egala cu aceea a cecului.
   Disponibilul trebuie sa fie lichid, cert si exigibil, adica sa nu existe nici un impediment de ordin juridic sau material care sa impiedice efectuarea platii cecului.
   Pct. 35. - Emiterea unui cec de catre un tragator, fara ca acesta sa dispuna de fondurile necesare la tras in momentul emiterii cecului, atrage sanctiuni civile si penale. Acest fapt nu duce insa la nulitatea cecului, el putand fi totusi onorat de tras la prezentare, daca, in intervalul de timp dintre emitere si prezentare, tragatorul procura trasului fondurile necesare pentru acoperirea acestui cec.

   In temeiul art. 4 din Legea nr. 59/1934 asupra cecului:
   Cecul nu poate fi acceptat.
   Mentiunea de aceptare trecuta pe cec se socoteste nescrisa.
   Orice mentiune de certificare, vedere sau alta echivalenta, scrisa pe titlu si semnata de tras, are numai efectul confirmarii existentei disponibilului si impiedica pe tragator de a-l putea retrage inainte de a fi trecut termenul de prezentare.

   Pct. 36. - Cecul, fiind in esenta un instrument de plata la vedere, nu poate fi supus acceptarii trasului care, in cazul cecului, plateste pentru tragator din disponibilitatile create de acesta.
   In cazul cecului, trasul nu isi asuma peronal nici o obligatie.
   Pct. 37. - O mentiune de acceptare pe cec nu invalideaza instrumentul, ci se considera ca si cum nu ar fi fost scrisa.
   Pct. 38. - Prin expresia cec certifica se intelege cecul pe care o societate bancara aflata in pozitie de tras confirma, inaintea remiterii cecului catre beneficiar, existenta fondurilor necesare efectuarii platii ordonate prin respectivul instrument de plata.
   Pct. 39. - Certificarea unui cec poate fi ceruta societatii bancare de catre tragatorul emitent inainte de a-l da la plata sau de unul dintre posesorii ulteriori, beneficiari ai cecului.
   Pct. 40. - Certificarea unui cec de catre societatea bancara aflata in pozitie de tras atrage dupa sine faptul ca tragatorul nu mai poate retrage din contul sau suma destinata platii cecului respectiv, inainte de expirarea termenului de prezentare a acestuia.
   Pct. 41. - Banca Nationala a Romaniei si societatile bancare certifica cecurile prin expresia certificat, insotita de numele si prenumele, redactate cu claritate, ale reprezentantului sau legal desemnat sa efectueze aceasta operatiune, precum si de semnatura acestuia si stampila societatii bancare sau a Bancii Nationale a Romaniei.
   Pct. 42. - Prin certificarea cecului, trasul nu se obliga direct, insa are obligatia ca in caz de neplata sa despagubeasca posesorul care a suferit o dauna din acest motiv.

   In temeiul art. 5 din Legea nr. 59/1934 asupra cecului:
   Cecul poate fi stipulat platibil:
   Unei anumite persoane, cu sau fara clauza expresa "la ordin".
   Unei anumite persoane, cu clauza "nu la ordin" sau o expresiune echivalenta.
   "La purtator".
   Cecul stipulat platibil unei anumite persoane, cu mentiunea "sau la purtator", ori o alta expresiune echivalenta, este socotit cec la purtator.
   Cecul fara aratarea beneficiarului este socotit cec la purtator.

   Pct. 43. - Din punctul de vedere al persoanei catre care este platibil, cecul poate fi:
   a) cec platibil unei anumite persoane cu sau fara clauza "la ordin" (cec girabil). Clauza "la ordin" nu este obligatoriu sa figureze pe instrument, deoarece simpla inscriere a cuvantului ce cec implica prin ea insasi posibilitatea transmiterii prin gir. Cecul girabil se poate transfera prin gir cu toate drepturile care decurg din acestea;
   b) cec platibil unei anumite persoane cu clauza "nu la ordin". Acest tip de ce nu poate fi transmis prin gir, ci numai pe calea cesiunii ordinare;
   c) cec la purtator. Cecurile care fac parte din aceasta categorie, in momentul emiterii, nu indica expres beneficiarul sau poarta mentiunea "la purtator". Acest cec va fi platit fie persoanei desemnate ca beneficiar, fie purtatorului instrumentului.
   Cecul la purtator se transmite prin simpla remitere a titlului de la un purtator la altul.

   In temeiul art. 6 din Legea nr. 59/1934 asupra cecului:
   Cecul poate fi la ordinul tragatorului insusi.
   Cecul poate fi tras pentru contul unui tert.
   Cecul nu poate fi tras asupra tragatorului insusi, in afara de cazul unui cec tras intre deosebite stabilimente ale aceluiasi tragator. In acest caz cecul nu poate fi la purtator.

   Pct. 44. - In situatia in care un cec este la ordinul tragatorului insusi, acesta se afla si in pozitia de beneficiar al cecului.
   Pct. 45. - Un cec poate fi tras pentru contul unui tert in situata in care intre tragator si beneficiarul cecului nu exista o relatie directa, intre ei interpunandu-se un tert care nu este expres indicat pe cec si fata de care tragatorul are o datorie. In acest caz, tragatorul completeaza pe cec numele beneficiarului, la cererea expresa a tertului care are o datorie anterioara fata de beneficiarul indicat.
   Tragatorul pentru contul tertului isi asuma, in aceasta situatie, obligatiile pe care le are orice tragator fata de beneficiarul unui cec si purtatorii ulteriori ai acestuia.
   Pct. 46. - Prin insasi esenta sa, cecul presupune existenta unor disponibilitati ale tragatorului la o societate bancara aflata in pozitia de tras. De aceea, nu este permisa emiterea unui cec in care tragatorul si trasul sa fie una si aceeasi persoana juridica.
   Exceptie de la aceasta regula pot face cecul de calatorie, cecul circular, precum si cecul tras intre diferite stabilimente ale aceluiasi tragator, dar care au personalitate juridica diferita.
   In cazul cecului tras intre diferitele stabilimente ale aceluiasi tragator, cecul nu poate fi la purtator.

   In temeiul art. 7 din Legea nr. 59/1934 asupra cecului:
   Orice stipulare de dobanda inscrisa in cec se socoteste nescrisa.

   Pct. 47. - Cecul fiind un instrument de plata platibil la vedere, cu un termen de prezentare foarte scurt, inscrierea pe cec a unor mentiuni privind dobanda este inutila. De aceea, orice mentiune in acest sens existenta pe un cec este considerata ca si cum nu ar fi fost scrisa.

   In temeiul art. 8 din Legea nr. 59/1934 asupra cecului, modificata prin Ordonanta Guvernului nr. 11/1993, aprobata si modificata prin Legea nr. 83/1994:
   Cecul poate fi platibil la domiciliul unei tert, fie in localitatea unde trasul are domiciliul sau, fie intr-o alta localitate, cu conditia insa ca tertul sa fie o societate bancara.

   Pct. 48. - Tragatorul poate desemna ca loc al platii cecului si alt loc decat acela al domiciliului trasului, cu conditia ca acel loc de plata sa fie sediul unei societati bancare sau al unei unitati a acesteia. In aceasta situatie, cecul va fi prezent la plata de catre beneficiar in acest loc expres indicat. In cazul in care cecul este refuzat, beneficiarul va putea dresa protestul in acelasi loc.
   Pct. 49. - Tertul la domiciliul caruia cecul va trebui sa fie platit in mod obligatoriu trebuie sa fie o societate bancara. In cazul in care tertul la domiciliul caruia cecul trebuie prezentat si, daca este cazul, protestat, nu este o societate bancara, desemnarea acestui tert este considerata ca si cum nu ar fi fost scrisa, cecul ramanand totusi valabil si urmand procedura mentionata in pct. 31 din prezentele norme-cadru.
   Pct. 50. - In prezentele norme-cadru prin domiciliu se intelege adresa exacta la care o societate bancara sau subunitatile sale aflate in pozitie de tras isi au sediul principal, fiind luat ca atare in evidenta organelor administratiei publice centrale si locale unde se prezuma ca acesta persoana poate fi intotdeauna gasita.

   In temeiul art. 9 din Legea nr. 59/1934 asupra cecului:
   Daca intr-un cec suma de plata este scrisa in litere si in cifre, in caz de deosebire, suma de plata este cea scrisa in litere.
   Daca suma de plata este scrisa de mai multe ori, fie in litere, fie in cifre, in caz de deosebire, suma de plata este cea mai mica.

   Pct. 51. - Intr-un cec suma de plata poate fi inscrisa in orice parte de pe fata (recto)instrumentului, in cadrul textului si nu in diagonala sau sub semnatura tragatorului.
   Pct. 52. - Pentru a fi evitat riscul falsificarii cecurilor, Banca Nationala a Romaniei si societatile bancare nu vor accepta in cadrul operatiunilor lor decat cecuri avand suma de plata indicata atat in litere, cat si in cifre, cu un scris cat se poate de clar si fara alterari ale textului in litere sau in cifre.
   Pct. 53. - In cazul in care exista diferente intre suma scrisa in cifre si cea scrisa in litere suma de plata va fi considerata cea scrisa in litere.
   Pct. 54. - In cazul in care suma de plata este inscrisa de mai multe ori pe fata cecului, fie in cifre, fie in litere, suma care se plateste este suma cea mai mica.

   In temeiul art. 10 din Legea nr. 59/1934 asupra cecului:
   Daca cecul poarta semnaturile unor persoane incapabile de a se obliga prin ce, semnaturi false sau semnaturi ale unor persoane imaginare, ori semnaturi care pentru orice alt motiv nu ar putea obliga persoanele care au semnat cecul, sau in numele carora a fost semnat, obligatiile celorlalti semnatari raman totusi valabile.

   Pct. 55. - In activitatea lor, Banca Nationala a Romaniei si societatile bancare vor respecta existenta si consecintele principiului independentei semnaturilor aplicate pe ce, in vederea facilitarii circulatiei cecurilor, care ar fi dificila daca s-ar cerceta validarea obligatiunilor asumate anterior cu ocazia fiecarei transmisiuni, semnaturile de pe cec fiind considerate independente ca si obligatiile asumate prin cec.
   Pct. 56. - In cazul in care pe un cec sunt inscrise semnaturi ale unor persoane incapabile din punct de vedere juridic, semnaturi false sau semnaturi care nu ar putea obliga persoanele care au semnat cecul sau in numele carora instrumentul a fost semnat, obligatiile celorlalti semnatari capabili din punct de vedere juridic asumate in legatura cu respectivul cec raman totusi valabile.

   In temeiul art. 11 din Legea nr. 59/1934 asupra cecului:
   Orice semnatura a unui cec trebuie sa cuprinda numele si prenumele sau firma celui care se obliga. Este totusi valabila semnatura in care prenumele este prescurtat sau aratat numai prin initiale.

   Pct. 57. - Banca Nationala a Romaniei si societatile bancare vor accepta in cadrul operatiunilor lor numai cecuri in care semnaturile celor care se obliga sunt executate pe instrument in conditiile pct. 27-30 din prezentele norme-cadru.
   Banca Nationala a Romaniei si societatile bancare nu vor accepta decat cecuri care au semnatura explicata.
   Semnatura explicata cuprinde integral numele si prenumele persoanei fizice sau denumirea persoanei juridice si numele si prenumele reprezentantului sau legal care se obliga prin cec in conditiile prezentelor norme-cadru.
   Semnatura in care prenumele este prescurtat sau indicat prin initiale este valabila.
   Pct. 58. - Pentru a putea trage cecuri, orice tragator trebuie sa depuna, la societatea bancara la care are disponibil, specimenul semnaturii sale.

   In temeiul art. 12 din Legea nr. 59/1934 asupra cecului:
   Cine pune semnatura sa pe un cec, ca reprezentant al unei persoane pentru care nu are imputernicirea de a lucra, e tinut personal, in temeiul cecului, si, daca a platit, are aceleasi drepturi pe care le-ar fi avut pretinsul reprezentant. Aceeasi regula se aplica reprezentantului care a depasit imputernicirea sa.

   Pct. 59 - Obligatia asumata prin cec poate fi facuta prin mijlocirea unui mandatar sau a unui reprezentant, caruia nu ii pot fi opuse exceptiile care ar putea fi opuse reprezentantului care ramane principalul obligat prin cecul respectiv.
   Pct. 60. - Pretinsul reprezentant sau reprezentantul care si-a depasit imputernicirile date, pentru a semna pe un ce, este obligat personal, in ambele cazuri, pentru intreaga suma indicata pe cec.
   Pct. 61. - In cazul in care un cec, a fost platit de un pretins reprezentant sau de un reprezentant care si-a depasit imputernicirile date, acesta are aceleasi drepturi pe care le-ar fi avut reprezentantul.
   Pct. 62. - Posesorul cecului se va prezenta reprezentantului sau mandantului pentru ca acesta sa-si indeplineasca obligatiile asumate in numele sau, prin cec, de catre reprezentant sau de catre mandatar.
   Pct. 63. - O persoana se va putea obliga prin cecuri, prin mandatar, dar cu conditia ca prin mandatul general sa se specifice acest drept pentru mandatar. Aceasta acordare de puteri este suficienta, legea necerand un mandat special pentru fiecare ce in parte.
   Pct. 64. - Din modul in care mandatarul sau reprezentantul semneaza cecul trebuie sa rezulte calitatea de mandatar sau de reprezentant.
   Astfel, semnatura sa trebuie sa fie precedata de una dintre formulele: "in calitate de mandatar" sau "prin procura (p.p.)". In cazul in care nu se folosesc aceste formule rezulta ca mandatarul sau reprezentantul se obliga in nume propriu. Redactarea acestor mentiuni trebuie sa fie clara mai ales daca este autografa, cu respectarea conditiilor de redactare din prezentele norme-cadru.

   In temeiul art. 13 din Legea nr. 59/1934 asupra cecului:
   Tragatorul raspunde de plata. Orice clauza, prin care tragatorul se descarca de aceasta raspundere, se socoteste nescrisa.

   Pct. 65. - Principalul obligat la plata unui cec este tragatorul.
   In situatia in care exista obligatii de regres, acestia raspund de plata cecului.
   Pct. 66. - Inscrierea pe cec de catre tragator a unei clauze prin care acesta se exonereaza de raspunderea de plata a cecului respectiv se considera nula.

   In temeiul art. 14 din Legea nr. 59/1934 asupra cecului:
   Daca un cec necompletat la emitere a fost completat fara a tine seama de intelegerile intervenite, neobservarea acestor intelegeri nu pot fi opuse posesorului, afara numai daca acesta a dobandit cecul cu rea-credinta, sau daca posesorul a savarsit o greseala grava in dobandirea cecului.

   Pct. 67. - Cecul in alb este un instrument de plata care cuprinde numai semnatura tragatorului, iar uneori si o parte din mentiunile cerute de art. 1 din Legea asupra cecului.
   Pct. 68. - Mentiunile care lipsesc trebuie sa fie completate atunci cand posesorul prezinta cecul la plata. Este obligatoriu ca cecul in alb sa aiba completat numele ultimului posesor in momentul platii.
   Pct. 69. - Primitorul cecului in alb, cat si oricare dintre posesorii succesivi ai acestuia au dreptul de a completa instrumentul respectiv cu mentiunile cerute de art. 1 din Legea asupra cecului, conform intelegerilor care au avut loc anterior intre semnatarii cecului, fara a mai fi necesara interventia tragatorului. Dreptul de completare trece de la un posesor la altul o data cu predarea cecului.
   Pentru ca posesorul cecului sa nu depaseasca intelegerile initiale dintre semnatarii cecului, in cazul cecului in alb se va adauga o clauza care sa contina una dintre urmatoarele formulari:
   a) "Inaintea platii posesorul va completa cecul" - in cazul dreptului nelimitat al posesorului cecului in alb privind completarea acestuia; sau
   b) "Inaintea platii posesorul va completa cecul, fara a depasi..."- in cazul dreptului limitat al posesorului cecului in alb privind completarea acestuia.
   Limitarea dreptului posesorului cecului in alb de a completa instrumentul se va face in legatura cu una sau mai multe din mentiunile obligatorii prevazute la art. 1 din Legea asupra cecului, respectand standardele de continut din prezentele norme-cadru.
   Banca Nationala a Romaniei si societatile bancare nu vor primi cecuri in alb necompletate.
   Pct. 70. - Posesorului de buna-credinta al cecului nu i se poate imputa nerespectarea intelegerilor dintre tragator si beneficiar stabilite cu ocazia emiterii cecului, daca cecul respectiv a fost completat abuziv de catre beneficiar sau de catre un posesor de rea-credinta.
   Pct. 71. - Nerespectarea intelegerilor stabilite in momentul emiterii cecului, cu ocazia completarii lui, va putea fi opusa posesorului numai daca se face dovada ca acesta a dobandit cecul cu rea-credinta sau a savarsit o greseala grava in dobandirea lui.
   Banca Nationala a Romaniei si societatile bancare nu vor putea primi un cec in legatura cu care le-a fost notificat de catre tragator faptul ca a fost completat abuziv si apoi pus in circulatie, chiar daca cecul le este prezentat de catre un posesor de buna-credinta.

   In temeiul art. 15 din Legea nr. 59/1934 asupra cecului:
   Cecul stipulat platibil unei anumite persoane, cu sau fara clauza expresa "la ordin", este transmisibil prin gir.
   Cecul stipulat platibil unei anumite persoane, cu clauza "nu la ordin" sau o expresiune echivalenta, este transmisibil numai in forma si cu efectele unei cesiuni ordinare.
   Girul poate fi facut chiar in folosul tragatorului sau al oricarui alt obligat. Acestia pot sa gireze din nou cecul.

   Pct. 72. - Cecurile cuprinzand sau nu clauza "la ordin" pot circula prin gir.
   Pct. 73. - Girul este un act prin care posesorul cecului numit girant transfera altei persoane numita giratar, printr-o declaratie scrisa si subscrisa pe instrument o data cu predarea acestuia, toate drepturile decurgand din cecul astfel redactat si completat.
   Pct. 74. - In cazul in care tragatorul a inscris in textul cecului clauza "nu la ordin", cecul este transmisibil numai in forma si cu efectele unei cesiuni de creanta ordinara.
   Ca si girul, cesiunea de creanta este un mijloc specific de transmitere a obligatiilor constand in acordul de vointa (contractual) prin care creditorul (numit cedent) transmite in mod voluntar, cu titlu oneros sau cu titlu gratuit, dreptul sau de creanta unei alte persoane (numita cesionar), care va deveni astfel creditor in locul sau si care va putea incasa de la debitor creanta cedata.
   Pct. 75. - Banca Nationala a Romaniei si societatile bancare nu vor accepta in cadrul operatiunilor lor cu cecuri alte redactari referitoare la gir sau la cesiunea de creanta ordinara decat expresiile "la ordin" sau "nu la ordin" care sa fie stipulate pe cecuri in conditiile prezentelor norme-cadru.
   Pct. 76. - Mentiunile privind circulatia cecului prin gir se fac, de regula, pe spatele (verso) cecului, ceea ce face ca operatiunea de girare sa mai poarte si denumirea de andosare. Banca Nationala a Romaniei si societatile bancare nu vor accepta in cadrul operatiunilor lor decat cecuri care au textul privind operatiunea de girare redactat pe spatele (verso) acestora. In cazul exprimarii scrise privind operatiunile de "girare" se va folosi exclusiv notiunea de girare si nu aceea de andosare.
   Pct. 77. - In cazul in care cecul a fost creat cu numele in alb al beneficiarului, este necesara completarea cecului cu numele acestuia pentru a se putea incepe seria regulata a girurilor.
   Pct. 78. - Cecul poate fi girat in folosul tragatorului sau al oricarui alt obligat prin instrumentul respectiv. Aceste persoane care devin astfel giratari pot sa gireze la randul lor cecul.
   Pct. 79. - Pe cec poate fi indicati mai multi giratari, fie in mod cumulativ, caz in care exercitarea drepturilor se va face de catre toti de comun acord, fie alternativ, caz in care oricare dintre giratarii care se afla in posesia cecului poate sa exercite drepturile privind respectivul cec.
   Daca in gir au fost indicati mai multi giratari in mod cumulativ atunci, pentru transmiterea cecului prin gir, trebuie ca cecul sa poarte semnatura tuturor giratarilor, care devin astfel, la randul lor, giranti.

   In temeiul art. 16 din Legea nr. 59/1934 asupra cecului:
   Girul trebuie sa fie neconditionat
   Orice conditiune la care este supus se socoteste nescrisa.
   Girul partial este nul.
   Este de asemenea nul girul trasului.
   Girul "la purtator" este echivalent unui gir in alb.
   Girul in folosul trasului are valoarea unei chitante, in afara de cazul cand trasul are mai multe stabilimente si daca girul este facut in folosul unui stabiliment, altul decat acela asupra caruia cecul a fost tras.

   Pct. 80. - Girul trebuie sa fie neconditionat, neputand fi grevat de contraprestatii sau de orice fel de raporturi cauzale care ar putea schimba caracterul abstract al obligatiei asumate prin cecul respectiv.
   Pct. 81. - Pentru a evita ca circulatia cecului sa devina nesigura si pentru a apara posesorul lui de eventualele exceptii ce i-ar putea fi opuse, nu se va tine seama de nici o eventuala conditionare a girului inscrisa pe cec.
   Pct. 82. - Cecul fiind indivizibil girul partial este nul, deoarece nu se poate admite ca o parte a creantei incorporata in el sa apartina girantului, iar cealalta parte giratarului.
   Pct. 83. - Girul "la purtator", exprimat prin formula "platiti purtatorului", echivaleaza cu un gir in alb.
   Pct. 84. - Deoarece cecul nu poate fi acceptat, trasul negarantand plata, girul data de tras este nul.
   Pct. 85. - Daca cecul a fost girat in folosul trasului, unitatea bancara la care girantul isi are deschis contul, ciclul economic al instrumentului respectiv este incheiat, cecul avand astfel numai valoarea unei chitante. Exceptie de la aceasta regula face cecul pe care in pozitiile de tras si de giratar sunt nominalizate doua unitati bancare apartinand aceleiasi societatii bancare si care se afla in locuri diferite.

   In temeiul art. 17 din Legea nr. 59/1934 asupra cecului:
   Girul trebuie scris pe cec sau pe un adaos al acestuia (allonge); el trebuie sa fie semnat de girant.
   Girul este valabil chiar daca beneficiarul nu este aratat sau girantul a pus numai semnatura (gir in alb). In acest din urma caz, girul pentru a fi valabil trebuie sa fie scris pe dosul cecului sau pe adaos (allonge).

   Pct. 86. - Girul poate fi "in plin" sau "in alb"
   Pct. 87. - Girul poate fi scris pe spatele (verso) cecului sau pe un adaos al acestuia ("foaie de prelungire" sau "allonge").
   Pct. 88. - Girul "in plin" presupune declaratia girantului semnata si datata de el, cuprinzand ordinul adresat trasului de a plati unei anumite persoane indicate de girant. Girul "in plin" trebuie sa cuprinda urmatoarele elemente redactate in conditiile prezentelor norme-cadru:
   a) semnatura girantului, care este elementul esential al girantului si care trebuie sa indeplineasca conditiile cerute de art. 11 din Legea asupra cecului pentru valabilitatea unei semnaturi;
   b) numele girantului;
   c) data girarii. In cazul lipsei datei girarii, aceasta va putea fi dovedita prin toate mijloacele de proba admise de Codul comercial (art. 57).
   Pct. 89. - Girul "in alb" produce aceleasi efecte ca si girul "in plin".
   Pct. 90. - Girul "in alb" permite posesorului cecului sa il transmita fara a lua asupra sa nici o raspundere, deoarece numele sau nu figureaza pe cec.
   Pct. 91. - Girul "in alb" este format numai din semnatura girantului inscrisa pe spatele cecului sau pe adaosul acestuia. Nu este permisa inscrierea girului "in alb" pe fata cecului, deoarece acest gir ar putea fi confundat cu avalul.
   Pct. 92. - Girul "in alb" permite darea in gaj a cecului si scoaterea lui din gaj, fara ca aceasta operatiune sa lase urme pe cec.

   In temeiul art. 18 din Legea nr. 59/1934 asupra cecului:
   Girul transmite toate drepturile rezultand din cec.
   Daca girul este in alb, posesorul poate:
   1. Sa-l completeze cu propriul sau nume sau cu numele unei alte persoane.
   2. Sa gireze cecul din nou in alb sau unei anumite persoane
   3. Sa predea cecul unei tert fara sa-l gireze si fara sa completeze girul in alb.

   Pct. 93. - Transmiterea cecului prin gir, avand ca efect transmiterea catre giratar a tuturor drepturilor decurgand din cec, implica faptul ca giratarul va putea prezenta cecul la plata trasului si se va putea indrepta pe cale de regres impotriva obligatiilor prin instrumentul respectiv.
   Pct. 94. - Posesor cecului cu gir "in alb" are urmatoarele posibilitati privind respectivul cec:
   a) sa-l completeze cu propriul sau nume;
   b) sa-l completeze cu numele altei persoane si in acest caz il preda acesteia;
   c) sa gireze cecul din nou "in alb" sau la ordinul altei persoane;
   d) sa predea pur si simplu cecul unui tert fara a realiza operatiunea de girare catre acesta si fara a completa girul "in alb".

   In temeiul art. 19 din Legea nr. 59/1934 asupra cecului:
   Girantul, daca nu exista clauza contrarie, raspunde de plata.
   El poate interzice un nou gir, in acest caz el nu raspunde catre persoanele carora cecul a fost ulterior girat.

   Pct. 95. - Girantul raspunde fata de giratar si de posesorii ulteriori ai cecului pentru plata acestuia, in caz de neplata la prezentare, din partea trasului.
   Pct. 96. - Girul transmite dreptul de proprietate asupra cecului cu particularitatea ca girantii devin obligati solidar pentru plata la prezentare. In caz de neplata a cecului de catre tras, la prezentare, posesorul acestuia se poate indrepta pe cale de regres impotriva oricaruia dintre obligati si implicit impotriva oricaruia dintre giranti.
   Pct. 97. - Girantul se poate exonera de garantia pentru plata fata de primul giratar si fata de ceilalti giratari prin inserarea unei clauze in acest sens in textul girului, utilizand o formula corespunzatoare, precum: "fara garantie", "fara raspundere" sau "fara obligo". Aceasta clauza va putea fi invocata de catre respectivul girant, si numai de catre el, impotriva oricarui posesor al cecului.
   Pct. 98. - Persoana care primeste un cec cu o astfel de clauza dobandeste dreptul de proprietate asupra lui, cat si drepturile care izvorasc din el, insa nu va putea exercita actiunea de regres contra girantului pentru plata cecului.
   Pct. 99. - Girantul unui cec poate interzice un nou gir privind respectivul cec. In cazul in care in textul unui gir este inserata o astfel de interdictie prin expresia "fara gir ulterior", girantul nu raspunde fata de persoanele carora cecul le-a fost girat ulterior contrar indicatiilor sale.

   In temeiul art. 29 din Legea nr. 59/1934 asupra cecului:
   Detinatorul unui cec transmisibil prin gri este socotit posesor legitim, daca justifica dreptul sau printr-o serie neintrerupta de giruri, chiar daca ultimul gir este in alb. Girurile sterse se socotesc in aceasta privinta nescrise. Daca un gir in alb este urmat de un alt gir, semnatarul acestuia este socotit ca a dobandit cecul prin gir in alb.

   Pct. 100. - Pentru ca detinatorul unui cec transmisibil prin gir sa fie considerat posesor legitim al cecului este necesar sa existe o serie neintrerupta a girurilor mentionate pe cec sau pe adaosul acestuia ("foaie de prelungire" sau "allonge").
   Pct. 101. - Ultimul gir de pe un cec poate fi gir "in alb". In acest caz, posesorul cecului nu mai trebuie sa completeze girul, deoarece exista prezumtia ca el este giratar.
   Pct. 102. - Posesorul cecului este cel indicat in ultimul gir ca giratar, iar daca este vorba de un gir "in alb", atunci posesor poate fi orice persoana.
   Pct. 103. - Prin succesiune neintrerupta de giruri se intelege succesiunea in care fiecare gir este semnat in calitate de girant de catre cel care in girul precedent figura ca giratar.
   Pct. 104. - Daca sirul de giruri este intrerupt, posesor legitim al cecului este ultimul giratar dinaintea intreruperii, daca acesta se afla si in posesia cecului.
   Pct. 105. - Daca in seria girurilor se afla un gir in alb, semnatarul girului urmator este considerat giratarul girului in alb.
   Pct. 106. - Girurile sterse sunt considerate ca nescrise, ele neputand servi nici pentru a umple eventualele lacune in sirul de giruri si nici pentru a-l intrerupe, daca sirul de giruri este regulat. Aceste giruri se considera ca si cum nu ar fi existat.
   Pct. 107. - Daca un gir este sters si prin acest fapt seria girurilor este intrerupta, este exclusa legitimitatea formala a ultimului girant si deci si dreptul sau de creditor prin cecul respectiv.
   In aceasta situatie, ultimul girant isi va putea exercita drepturile sale numai prin procedura de drept comun.
   Pct. 108. - Girantul care plateste pe cale de regres are dreptul de a sterge girul dat de el si girurile ulterioare celui dat de el, deoarece girantii ulteriori lui sunt exonerati de obligatie prin plata facuta de el.

   In temeiul art. 21 din Legea nr. 59/1934 asupra cecului:
   Girul pus pe un cec la purtator face pe girant raspunzator, potrivit dispozitiunilor referitoare la regres; el nu transforma insa titlul intr-un cec la ordin.

   Pct. 109. - Tragatorul stabileste modalitatea de circulatie a cecului in momentul emiterii acestuia. De aceea, un cec "la ordin" nu poate fi transformat in cec "la purtator" prin simpla lui transmiterea si invers, iar un gir pus pe un cec "la purtator", chiar daca este gir in alb, nu poate transforma instrumentul intr-un cec "la ordin".
   Pct. 110. - In cazul in care un girant isi pune girul pe un cec la purtator, el este raspunzator conform dispozitiilor Legii asupra cecului referitoare la regres in caz de neplata.
   Pct. 111. - Posesorul unui cec la purtator nu este obligat sa dovedeasca legitimitatea posesiei sale printr-o serie neintrerupta de giruri, simpla detinere a cecului facandu-i posibila exercitarea drepturilor sale privind respectivul cec.
   Pct. 112. - In cazul in care o persoana pierde prin orice intamplare posesia unui cec, noul posesor de buna-credinta nu este obligat sa predea cecul. Noul posesor va trebui insa sa faca dovada ca are dreptul la posesia cecului.
   Pct. 113. - Posesorul care dobandeste cu rea-credinta sau care savarseste o greseala grava in dobandirea cecului pierdut anterior de o alta persoana nu poate beneficia de dispozitiile punctului precedent, el fiind obligat sa predea cecul.
   Pct. 114. - Legitimarea dreptului noului posesor al unui cec pierdut anterior de o alta persoana se face in functie de tipul de cec, dupa cum urmeaza:
   a) in cazul in care cecul este "la ordin", posesorul este aparat din punct de vedere legal, daca isi justifica posesia printr-o serie neintrerupta de giruri;
   b) in cazul cecului "la purtator", posesorul este aparat prin simpla posesie a cecului respectiv.
   Sarcina administrarii probelor intr-o actiune de revendicare privind posesia cecului nu revine posesorului cecului, ci reclamantului care trebuie sa dovedeasca faptul ca posesorul este de rea-credinta sau ca a savarsit o greseala grava cu ocazia dobandirii cecului respectiv.

   In temeiul art. 23 din Legea nr. 59/1934 asupra cecului:
   Persoanele impotriva carora s-a pornit actiune, in baza unui cec, nu pot opune posesorului exceptiunile intemeiate pe raporturile lor personale cu tragatorul sau cu posesorii anteriori, afara numai daca posesorul dobandind cecul a lucrat cu stiinta in paguba debitorului.

   Pct. 115. - Girul cuprinde una dintre mentiunile "valoarea pentru acoperire", "pentru incasare", "pentru procura", mentiuni care implica un simplu mandat (cunoscut sub denumirile de gir pentru incasare sau gir pentru procura), are drept scop sa confere girantului dreptul de a incasa suma prevazuta in cec, la prezentare, in calitate de reprezentant sau mandatar al girantului, iar in caz de refuz, sa indeplineasca formalitatile pentru realizarea drepturilor decurgand din respectivul cec.

   In temeiul art. 24 din Legea nr. 59/1934 asupra cecului:
   Daca girul cuprinde mentiunea "valoare pentru acoperire", "pentru incasare", "pentru procura", sau orice alta mentiune care implica un simplu mandat, posesorul poate sa exercite toate drepturile izvorate din cec, dar nu-l poate gira decat cu titlu de procura.
   Cei obligati nu pot opune in acest caz posesorului decat exceptiunile ce ar fi putut opune girantului. Mandatul cuprins intr-un gir "pentru procura" nu inceteaza prin moartea mandantului, prin incapacitatea sau restringerea capacitatii acestuia.

   Pct. 116. - In cazul girului pentru procura, girantul nu poate transmite cecul prin gir altei persoane.
   Pct. 117. - In cazul in care, totusi, giratarul pentru procura gireaza la randul sau cecul, acest ultim gir va fi considerat, de asemenea, ca un gir pentru procura, giratarul pentru procura avand dreptul de a-si substitui o alta persoana in calitate de reprezentant sau mandatar.
   Pct. 118. - Giratarul pentru procura este obligat si pe deplin legitimat sa exercite drepturile decurgand din cec. Exercitarea acestor drepturi se face in numele girantului.
   Pct. 119. - Obligatii prin cec pot opune girantului pentru procura numai exceptiile pe care le-ar fi putut invoca contra girantului.
   Pct. 120. - In cazul girului pentru procura, raporturile dintre giranti si giratari sunt reglementate prin regulile de drept comun privitoare la mandatul de reprezentare.
   Prin derogare de la aceste reguli, mandatul cuprins in girul pentru procura nu inceteaza prin moartea, incapacitatea sau restrangerea capacitatii mandatului.

   In temeiul art. 25 din Legea nr. 59/1934 asupra cecului:
   Girul facut posterior protestului sau unei alte constatari echivalente, sau dupa expirarea termenului de prezentare, produce numai efecte unei cesiuni ordinare.
   Girul fara data este socotit, pana la dovada contrarie, ca fiind facut inaintea protestului sau constatarii echivalente, sau inaintea expirarii termenului la care se refera alineatul precedent.

   Pct. 121. - Daca girul este dat ulterior protestului de neplata sau alte constatari echivalente, dupa trecerea termenului pentru dresare protestului sau dupa expirarea termenului de prezentare, el produce numai efectele unei cesiuni ordinare. Cesiunea ordinara presupune transferarea creantei rezultand din ce, din patrimoniul cedentului in acela al cesionarului, in aceleasi conditii in care se gasea in patrimoniul primului.
   Pct. 122. - Ca urmare a acestui tip de gir, girantul il pot fi opuse toate exceptiile care puteau fi opuse girantului.
   Girantul garanteaza numai existenta creantei, nu si plata sumei inscrise pe cec, deoarece nu isi poate asuma raspunderea de a se obliga solidar pentru un debitor care nu si-a respectat obligatiile.
   Pct. 123. - Giratarul va putea exercita toate drepturile apartinand girantului pe care acesta le avea fata de toti debitorii obligati prin cec.
   Pct. 124. - Girul dat fara mentionarea datei este considerat, pana la proba contrara, ca a fost facut inaintea dresarii protestului de neplata, inaintea unei alte constatari echivalente sau inaintea expirarii termenului de prezentare, producand in consecinta efecte normale.
   Pct. 125. - Daca girul este facut in conditiile mentionate in art. 25 din Legea asupra cecului, cecul isi pastreaza avantajele conferite de lege, inclusiv puterea de titlu executoriu, aceasta fiind o calitate acordata cecului si nu posesorului acestuia.

   In temeiul art. 26 din Legea nr. 59/1934 asupra cecului:
   Plata unui cec poate fi garantata printr-un aval, pentru intreaga sau numai pentru parte din suma. Aceasta garantie poate fi data de un tert, altul decat trasul, sau chiar de un semnatar al cecului.

   Pct. 126. - Avalul este o garantie personala prin care o persoana care da avalul (denumita avalist), garanteaza obligatia asumata de una dintre persoanele obligate prin cec, direct sau pe cale de regres (persoana denumita avalizat), pentru toata suma mentionata pe cec sau pentru o parte din ea. Validitatea avalului presupune ca suport existenta macar formala a obligatiei, al carui accesoriu este.
   Pct. 127. - O persoana obligata prin cec poate beneficia de mai multe avaluri. Intre avalistii care garanteaza pentru aceeasi persoana nu exista nici un fel de raporturi decurgand din cec ci numai raporturi de drept comun.
   Pct. 128. - Raporturile dintre avalist si avalizat nu sunt determinate de cec in sine, ele putand decurge din raporturi variate care exista intre ei sau intre acestia si posesorul cecului.
   Pct. 129. - Avalul va putea fi dat fie de catre o terta persoana, fie de catre un semnatar al cecului, altul decat tragatorul.
   Pct. 130. - Girantul poate da un aval, deoarece el este obligat numai fata de posesorii care dobandesc cecul ulterior girului sau.
   Pct. 131. - Avalul va putea fi dat si pentru un cec "in alb", cu conditia completarii instrumentului inainte de valorificarea drepturilor cuprinse in el.
   Pct. 132. - Persoana care da un aval trebuie sa aiba capacitatea juridica necesara pentru a realiza acest act juridic.
   Pct. 133. - Avalul poate fi dat pentru intreaga suma inscrisa pe cec sau numai pentru o parte din ea. Daca avalul este dat pentru o suma mai mare decat aceea indicata pe ce, valabilitatea avalului se va reduce la suma inscrisa pe cecul respectiv.

   In temeiul art. 27 din Legea nr. 59/1934 asupra cecului:
   Avalul se da pe cec sau pe adaos.
   El se exprima prin cuvintele "pentru aval" sau orice alta forma echivalenta; el este semnat de avalist.
   El este socotit ca rezulta din simpla semnatura a avalistului pusa pe fata cecului, afara numai daca semnatura este a tragatorului.
   Avalul trebuie sa arate pentru cine este dat. In lipsa acestei parafari, el se socoteste data pentru tragator.

   Pct. 134. - Pentru a fi valabil, avalul trebuie sa fie inscris pe cec sau pe un adaos al acestuia, prin expresiile "pentru aval" sau "pentru garantie", urmate de semnatura avalistului sau a imputernicitului sau.
   Pct. 135. - Semnatura avalistului, care poate fi oricare alta persoana tragatorul sau trasul, trebuie sa indeplineasca conditiile prevazute la pct. 27-30 din prezentele norme-cadru.
   Pct. 136. - Avalul nu poate fi conditionat in nici un mod, nu poate aduce schimbari privind elementele datoriei garantate si nici nu poate cuprinde clauze incompatibile cu natura sa.
   Pct. 137. - Avalul poate fi dat si pe o copie sau pe un duplicat al cecului. El poate fi redactat de mana, cu pixul, cu cerneala chiar de catre avalist sau de o alta persoana, dactilografiat sau imprimat cu o stampila. In orice situatie este insa obligatoriu ca formula de avalizare sa fie urmata de semnatura manuscrisa a avalistului.
   Pct. 138. - Avalul putea fi dat printr-o simpla semnatura a avalistului pusa pe fata cecului.
   Pct. 139. - Avalul poate fi dat pe spatele cecului, dar in acest caz, pentru a nu fi confundat cu girul, este necesara pe langa semnatura avalistului si adaugarea uneia dintre formulele: "pentru aval" sau "pentru garantie".
   Pct. 140. - Este obligatoriu ca avalistul sa indice persoana pentru care da avalul. In cazul in care avalistul nu indeplineste aceasta obligatie, se prezuma ca avalul este dat pentru tragator, ca fiind persoana care elibereaza de raspundere cel mai mare numar de persoane obligate, fara a fi admisa proba contrara.

   In temeiul art. 28 din Legea nr. 59/1934 asupra cecului:
   Avalistul este tinut in acelasi mod ca si persoana pentru care a dat avalul.
   Obligatia sa este valabila chiar daca obligatiunea pe care a garantat-o ar fi nula pentru orice alt motiv decat un viciu de forma.
   Cand avalistul plateste cecul, el dobandeste drepturile rezultand din cec impotriva persoanei pentru care a garantat si impotriva acelor care sunt tinuti catre acesta din urma, in temeiul cecului.

   Pct. 141. - Avalistul, fiind garantul unui semnatar al cecului, are o obligatie identica cu acelasi cuprins si cu aceeasi intindere ca si cea garantata.
   Pct. 142. - Avalistul nu poate opune posesorului cecului exceptii rezultate din raporturile sale personale cu debitorul avalizat.
   Pct. 143. - Prevederea pct. 142 din prezentele norme-cadru privind inopozabilitatea exceptiilor este inlaturata in folosul avalistului ori de cate ori posesorul nu este de buna-credinta in sensul ca a cunoscut exceptia respectiva, ca a cunoscut diferite vicii de forma ale obigatiilor asumate prin cec sau ca a cunoscut vicii de semnatura.
   Pct. 144. - Obligatia avalistului este o obligatie autonoma, in sensul ca avalistul se poate servi impotriva posesorului de exceptiile derivand din raporturile sale personale cu posesorul, daca ele exista, dar in nici un caz nu se poate servi de exceptiile personale ale persoanei pentru care a data avalul fata de posesorul cecului. Posesorul cecului poate sa se indrepte direct impotriva avalistului, fara a mai fi respectata ordinea din dreptul civil, deoarece obligatia acestuia este o obligatie autonoma si solidara.
   Pct. 145. - Avalistul poate sa opuna posesorului cecului exceptiile referitoare la: forma cecului, obligatia avalizatului din cauza nerespectarii formelor prevazute pentru valabilitatea cecului si pe cele rezultand din incalcarea conditiilor stabilite pentru executarea actiunilor asupra cecului.
   Pct. 146. - In cazul in care semnatura debitorului garantat este falsa, avalul este valabil, deoarece cecul circula ca si cum ea ar fi fost autentica.
   Pct. 147. - Daca posesorul a pierdut actiunea legala privind cecul sau instrumentul este nul pentru o cauza oarecare, obligatia avalistului se stinge, deoarece el a inteles sa se oblige numai ca avalist.
   Pct. 148. - Avalistul care a platit cecul dobandeste toate drepturile decurgand din respectivul cec impotriva celui garantat (avalizat), cat si a celor obligati catre acesta din urma in temeiul cecului.
   Pct. 149. - Avalistul este un debitor de regres. Dupa ce a platit, el se poate indrepta dupa propria sa optiune impotriva tuturor celor obligati fata de el sau numai impotriva unuia dintre acestia.
   Pct. 150. - Obligatii prin cec pot opune avalistului care a platit exceptiile care ar fi fost opozabile posesorului cecului achitat sau avalistului.
   Pct. 151. - Termenul in care trebuie sa fie exercitata actiunea impotriva avalistului este reglementat prin dispozitiile pct. 333-337 din prezentele norme-cadru.
   Pct. 152. - In cazul preschimbarii cecului in forma sa materiala, avalistul ca de altfel orice semnatar al cecului, continua sa ramana obligat pentru continutul vechiului cec. Fac exceptie cazurile in care:
   a) cecul a fost retras de debitor;
   b) cecul a ramas in mainile creditorului, dar acesta a luat masuri pentru a pastra actiunea sa impotriva obligatiilor prin cec.
   Pct. 153. - Avalistului care exercita procedura de executare nu I se pot opune exceptiile opozabile fostului posesor al cecului.
   Pct. 154. - Daca avalistul pierde actiunea legala privind cecul impotriva avalizatului, ii ramane la dispozitie actiunea derivand din raportul de drept comun care ii legala, caci avalul nu poate schimba, cu exceptia unor dispozitii exprese ale partilor in sens contrar, raportul fundamental dintre avalist si avalizat.
   Pct. 155. - Obligatia avalistului poate fi la randul ei garantata printr-un aval. In acest caz, acest al doilea avalist, daca plateste cecul, se poate folosi de procedura legala, atat impotriva primului avalist, cat si impotriva avalizatului si a obligatiunilor prin cec anterior.
   Pct. 156. - Lichidarea raporturilor dintre coavalisti se face dupa principiile dreptului comun privind solidaritatea pasiva.

   In temeiul art. 29 din Legea nr. 59/1934 asupra cecului:
   Cecul este platit la vedere. Orice stipulare contrara se socoteste nescrisa.
   Cecul prezentat la plata inaintea zilei aratate ca data a emiterii este platibil in ziua prezentarii.

   Pct. 157. - Ca urmare a functiei sale principale de instrument de plata, cecul poate fi tras numai la vedere (la prezentare).
   Pct. 158. - Orice mentiune redactata pe cec privind o anumita scadenta fixa sau o anumita perioada de timp admisa intre data prezentarii si data platii cecului este considerata ca si cum nu ar fi fost scrisa. In aceasta situatie, cecul isi pastreaza calitatea sa de instrument platibil la vedere.
   Pct. 159. - Cecul care are inscrisa ca data a emiterii sale o data ulterioara datei prezentarii la plata se numeste cec postdatat.
   Pct. 160. - Cecul postdatat este platibil in ziua prezentarii, data mentionata ca data a emiterii considerandu-se ca si cum nu ar fi scris.
   Pct. 161. - Intre tragator si tras poate interveni o intelegere conform careia trasul va plati cecul numai dupa ce tragatorul a avizat instrumentul respectiv. O astfel de intelegere este exprimata prin formula: "Plati numai dupa aviz" redactata pe cec. Aceasta intelegere nu poate fi opusa posesorului cecului, aceasta ramanand platibil la vedere. Primirea avizului de catre societatea bancara din partea tragatorului nu reprezinta o conditie pentru efectuarea platii, ci un procedeu suplimentar de verificare a autenticitatii cecului si de limitare a situatiilor in care s-ar efectua plata unor cecuri false sau a unor cecuri valabile, dar care se afla in mana unor posesori de rea-credinta.

   In temeiul art. 30 din Legea nr. 59/1934 asupra cecului:
   Cecul emis si platibil in Romania trebuie, sub sanctiunea pierderii dreptului de regres impotriva girantilor si garantiilor, sa fie prezentat la plata in termen de 8 zile, daca este platibil in termen de 8 zile, daca este platibil in chiar localitatea unde a fost emis, iar in celelalte cazuri in termen de 15 zile.
   Cecul emis intr-o tara straina si platibil in Romania trebuie sa fie prezentat in termen de 30 zile, iar daca este emis in afara de Europa in termen de 70 de zile
   Termenele aci aratate se socotesc din ziua aratata in cec ca data a emiterii.
   Daca cecul este platibil in strainatate, termenul de prezentare va fi cel aratat de legea locului platii.
   Daca acesta lege nu dispune, se vor aplica regulile inscrise in alineatele precedente.

   Pct. 162. - Termenele mentionate la art. 30 din Legea asupra cecului se calculeaza incepand cu ziua urmatoare datei emiterii cecului.
   Pct. 163. - In cazul neprezentarii la plata a cecului in termenele mentionate de art. 30 din Legea asupra cecului, posesorul pierde dreptul la regres impotriva girantilor (avalistilor) mentionati pe cec.
   Pct. 164. - Cecul emis in Romania si platibil intr-o alta tara are ca termen de prezentare termenul prevazut in legislatia tarii in care urmeaza a se efectua plata.

   In temeiul art. 31 din Legea nr. 59/1934 asupra cecului:
   Cand un cec este tras intre doua locuri, avand calendare deosebite ziua emiterii este inlocuita cu aceea corespunzatoare a calendarului locului de plata.

   Pct. 165. - In cazul in care intre locul emiterii cecului si locul platii acestuia exista diferente din punct de vedere al calendarelor folosite, Banca Nationala a Romaniei si societatile bancare vor considera data emiterii cecului ca fiind data corespunzatoare din calendarul locului de plata. Termenul de prezentare a cecului va fi calculat luandu-se ca baza de referinta data astfel inlocuita conform calendarului locului de plata.

   In temeiul art. 32 din Legea nr. 59/1934 asupra cecului, modificata prin Ordonanta Guvernului nr. 11/1993, aprobata prin Legea nr. 83/1994:
   Prezentarea unui cec la o casa de compensatii echivaleaza cu o prezentare la plata.

   Pct. 166. - In cazul in care posesorul unui cec nu prezinta instrumentul respectiv societatii bancare trase, ci unei case de compensatii, prin intermediul societatii bancare unde isi are deschis contul, operatiunea respectiva este echivalenta cu o prezentare la plata.

   In temeiul art. 33 din Legea nr. 59/1934 asupra cecului:
   Ordinul de a nu plati suma din cec nu are efect decat dupa expirarea termenului de prezentare.
   In lipsa unui atare ordin, trasul poate plati si dupa expirarea termenului.

   Pct. 167. - Ordinul dat de tragator, trasului, de a nu plati suma inscrisa pe cec nu este valabil decat dupa expirarea termenului de prezentare.
   Pct. 168. - Un cec va putea fi onorat de catre tras chiar si in cazul in care termenul sau de prezentare a expirat si daca tragatorul nu a revocat ordinul de plata privind cecul respectiv.
   Pct. 169. - Un cec va putea fi revocat in interiorul termenului de prezentare la plata numai in cazul pierderii sau furtului instrumentului respectiv.

   In temeiul art. 34 din Legea nr. 59/1934 asupra cecului:
   Efectele cecului nu sunt atinse prin moartea tragatorului, incapacitatea sau restrangerea capacitatii acestuia, intervenite dupa emiterea cecului.

   Pct. 170. - Principiul nerevocabilitatii cecului in interiorul termenului legal de prezentare nu este afectat de situatiile limita intervenite in ceea ce il priveste pe tragator. Astfel, cecul produce aceleasi efecte si purtatorul sau beneficiaza de aceleasi drepturi chiar daca dupa emiterea acestuia a intervenit, incapacitatea sau restrangerea capacitatii tragatorului.

   In temeiul art. 35 din Legea nr. 59/1934 asupra cecului:
   Trasul poate cere, platind cecul, ca el sa-i fie predat cu mentiunea "achitat" de catre posesor.
   Posesorul nu poate refuza o plata partiala.
   In caz de plata partiala, trasul poate cere sa se faca pe ce mentiunea de aceasta plata si sa i se dea o chitanta.

   Pct. 171 - La cererea trasului, o data cu primirea platii, posesorul cecului preda instrumentul.
   Trasul poate solicita inscrierea pe cec de catre posesor a mentiunii "achitat" dupa efectuarea platii.
   Pct. 172. - In cazul in care trasul solicita o chitanta separata de cec prin care sa se probeze efectuarea platii, posesorul poate proceda la remiterea unui astfel de act.
   Pct. 173. - In situatia in care o data cu efectuarea platii trasul nu solicita nici inscrierea mentiunii "achitat" pe cec, nici o chitanta separata dovedind plata, atunci posesorul va restitui cecul fara a mai efectua nici o operatiune. Restituirea voluntara a cecului de catre posesor trasului constituie dovada eliberarii persoanelor obligate prin instrumentul respectiv de obligatia pe care si le-au asumat.
   Pct. 174. - In situatia in care nu i se prezinta cecul, trasul poate sa refuze plata. Trasul mai poate refuza si in cazul in care din semnatura pusa de posesor rezulta ca acesta nu este persoana care este legitimata prin cec sa o ceara.
   Pct. 175. - In cazul in care o persoana obligata a plati cecul fara insa a-i fi fost eliberata o chitanta in acest sens si fara a-i fi fost remis instrumentul, acesta riscand sa fie pus din nou in circulatie fara temei, putandu-se solicita o noua plata, persoana care a platit poate sa probeze achitarea sumei cu martori si registre sau inscrisuri, pe cale legala, in instanta.
   Pct. 176. - In cazul in care cecul este sechestrat de o autoritate judecatoreasca, posesorul sau legitim cere plata, in baza unei dispozitii a autoritatii judecatoresti respective,. Persoana care plateste devine posesorul cecului in baza acestei dispozitii a autoritatii judecatoresti.
   Pct. 177. - Posesorul este obligat sa primeasca orice plata partiala care I se ofera atat timp cat cecul nu a fost protestat, in scopul usurarii sarcinii debitelor de regres, care nu vor mai putea fi urmarit decat pentru restul sumei de plata. Posesorul care a primit o plata partiala pierde dreptul la actiunea in regres pentru aceasta suma.
   Pct. 178. - In cazul platii partiale, posesorul, pentru a-si conserva dreptul la actiunea in regres, trebuie sa protesteze cecul pentru restul sumei neachitate, pentru ca numai in acest mod ei se poate intoarce impotriva girantilor anteriori si a tragatorului.
   Pct. 179. - Persoana obligata prin cec, care a facut o plata partiala, nu poate pretinde sa I se remita cecul purtand mentiunea "achitat" si nici o chitanta eliberata catre el in acest sens, deoarece cecul este necesar posesorului pentru restul sumei neplatite. Posesorul caruia I s-a facut o plata partiala este obligat sa elibereze persoanei care a platit o chitanta separata pentru plata facuta, redactand in acelasi timp o mentiune privind plata partiala si pe cec, pentru a se putea vedea ca el este valabil numai pentru restul sumei.

   In temeiul art. 36 din Legea nr. 59/1934 asupra cecului:
   Trasul care plateste un cec, ce poate fi girat, este dator sa verifica regularitatea succesiuni girurilor, dar nu si autenticitatea semnaturilor girantilor.

   Pct. 180. - Trasul care plateste un cec girabil este obligat sa verifice numai succesiunea regulata a girurilor, nu si autenticitatea semnaturilor girantilor.
   Desi trasul nu este obligat sa verifice autenticitatea girurilor, acesta nu este exonerat si de obligatia de a verifica daca identitatea persoanei care prezinta cecul la plata corespunde cu identitatea ultimului giratar de pe instrumentul respectiv.

   In temeiul art. 37 din Legea nr. 59/1934 asupra cecului:
   Cand un cec este platibil intr-o moneda care nu are curs la locul platii, suma poate fi platita, in termenul de prezentare a cecului, in moneda tarii, dupa valoarea ei din ziua platii. Daca plata nu a fost facuta la prezentare, posesorul poate, la alegerea sa, sa ceara ca suma sa-i fie platita in moneda tarii, fie dupa cursul
   din ziua prezentarii, fie dupa cursul din ziua platii.
   Valoarea monedei straine este determinata dupa uzurile locului de plata. Tragatorul poate totusi sa stipuleze ca suma de plata va fi calculata dupa un curs indicat de cec.
   Regulile aici aratate nu se aplica in cazul cand tragatorul a stipulat ca plata va trebui facuta intr-o moneda anume aratata (clauza de plata efectiva in moneda straina).
   Daca suma este aratata intr-o moneda avand aceeasi denumire, dar o valoare diferita in tara de emisiune si in aceea a platii, se presupune ca indicarea se refera la moneda locului de plata.

   Pct. 181. - Pe orice cec este obligatorie inscrierea sumei de plata si a monedei in care urmeaza sa se efectueze plata.
   Pct. 182. - De regula, cecul trebuie sa fie platit in moneda locului platii, respectiv in lei pentru cecurile platibile in Romania.
   Exceptie de la aceasta regula pot fi urmatoarele doua situatii:
   a) tragatorul exprima suma de plata intr-o alta moneda decat in lei si plata urmeaza sa se efectueze in aceasta moneda;
   b) tragatorul exprima suma de plata intr-o alta moneda decat in lei, dar stipuleaza ca plata efectiva se va face in lei la cursul zilei.
   In cazul prezentat la lit. a) plata se poate face de catre tras numai cu conditia ca tragatorul sa posede disponibilul in valuta respectiva.
   Pentru cecurile aflate in situatia de la lit. b) si de la pct. 184, clauzele cuprinse in redactarea girurilor care ar altera clauza de risc valutar stabilita la emiterea cecului se considera nule.
   Pct. 183. - Pentru un cec aflat in situatia de la pct. 182 lit. b), in cazul neachitarii in ziua prezentarii, posesorul poate cere, dupa preferinta sa, ca sa-i fie achitat, fie prin transformarea la cursul de schimb valutar convenit pentru ziua prezentarii, fie la cursul de schimb valutar din ziua platii.
   Pct. 184. - Tragatorul poate sa stipuleze pe un cec un curs de schimb valutar in functie de care va fi calculata suma de plata.
   Pct. 185. - Banca Nationala a Romaniei si societatile bancare vor accepta cecurile in care suma de plata este exprimata intr-o moneda straina, numai cu conditia ca denumirea monedei straine sa fie facuta complet (dolar S.U.A., dolar Australia etc.) sau printr-unul dintre simbolurile recunoscute pe plan international pentru valutele respective (USD, AUD etc).

   In temeiul art. 38 din Legea nr. 59/1934 asupra cecului, modificata prin Ordonanta Guvernului nr. 11/1993, aprobata prin Legea nr. 83/1994:
   Tragatorul sau posesorul unui cec poate sa-l bareze, cu efectele aratate in articolul urmator.
   Bararea se face prin doua linii paralele puse pe fata cecului.
   Ea poate fi generala sau speciala.
   Bararea este generala, daca intre cele doua linii nu se indica nimic ori se face mentiunea "societate bancara" sau alt termen echivalent; ea este speciala, daca denumirea unei societati bancare se inscrie intre cele doua linii. Bararea generala poate fi transformata in barare speciala, insa bararea speciala nu poate fi transformata in barare generala.
   Taierea (stergerea) liniilor sau denumirii societatii bancare inscrise se socoteste ca si cum nu ar fi fost facuta.

   Pct. 186. - Cecul care poarta doua linii paralele verticale sau oblice, dar nu orizontale, oriunde pe fata instrumentului si care nu are nimic inscris in spatiul delimitat de aceste linii, se numeste cec cu barare generala.
   Pct. 187. - Cecul cu barare generala poate circula prin girare si este valabil in posesia ultimului posesor.
   Pct. 188. - Cecul care poarta doua linii paralele verticale sau oblice, dar nu orizontale, oriunde pe fata instrumentului si care in spatiul delimitat de aceste linii are inscrisa denumirea unei societati bancare, se numeste cec cu barare speciala.
   Pct. 189. - In interpretarea art. 38 si 39 din Legea asupra cecului, prin expresia denumirea societatii bancare se intelege denumirea societatii bancare urmata de nominalizarea unitatii bancare apartinand acesteia care incaseaza cecul barat.
   Pct. 190. - Standardul de continut obligatoriu al cecului barat este prezentat in anexa nr. 2.
   Pct. 191. - In cazul cecului cu barare generala sau speciala, beneficiarul este obligat sa recurga la serviciul unei societati bancare printr-o unitate bancara apartinand acesteia, care sa primeasca plata in locul sau.
   Pct. 192. - Bararea poate fi facuta la emiterea cecului de catre tragator sau in cursul circulatiei acestuia, de catre oricare dintre posesorii instrumentului respectiv.
   Pct. 193. - Bararea generala poate fi transformata in barare speciala prin inscrierea denumirii unei societati bancare intre cele doua linii paralele.
   Pct. 194. - Bararea speciala nu se poate transforma intr-o barare generala.
   Pct. 195. - Stergerea liniilor paralele sau a denumirii unei societati bancare inscrise intre cele doua linii paralele se considera ca si cum nu ar fi fost efectuata.

   In temeiul art. 39 din Legea nr. 59/1934 asupra cecului, modificata prin Ordonanta Guvernului nr. 11/1993, aprobata prin Legea nr. 83/1994:
   Cecul cu barare generala nu poate fi platit de tras decat unei societati bancare sau unui client al trasului.
   Cecul cu barare speciala nu poate fi platit de tras decat societatii bancare inscrise in cec sau, daca aceasta este trasul, unui client al acestei societati bancare. Totusi, societatea bancara indicata poate recurge pentru incasare la o alta societate bancara. O societate bancara nu poate dobandi un cec barat decat de la unul din clientii sai sau de la o alta societate bancara. Ea nu poate sa-l incaseze pentru alte persoane decat acestea.
   Cecul purtand mai multe barari speciale nu poate fi platit de tras decat in cazul a doua barari, din care una pentru incasare prin intermediul unei case de compensatii.
   Trasul sau societatea bancara care nu respecta dispozitiile de mai sus raspunde de paguba cauzata pana la concurenta valorii cecului.

   Pct. 196. - Un cec cu barare generala poate fi platit numai unei societati bancare sau unui client al societatii bancare aflate si in pozitia de tras pe instrumentul respectiv.
   Pct. 197. - Un cec cu barare speciala poate fi platit numai societatii bancare a carei denumire se afla trecuta intre cele doua linii paralele trasate pe fata instrumentului respectiv.
   Pct. 198. - In situatia in care societatea bancara nominalizata intre cele doua linii paralele este chiar societate bancara aflata in pozitie de tras, plata cecului se face catre un client al acesteia.
   Pct. 199. - Un cec barat poate fi dobandit de catre o societate bancara numai de la unul dintre clientii sai sau de la o alta societate bancara. Astfel, o societate bancara care trebuie sa primeasca plata unui cec barat poate sa recurga pentru incasarea sumei la serviciile unei alte societati bancare.
   Pct. 200. - Daca posesorul unui cec barat nu este clientul societatii bancare trase, plata respectivului instrument nu se va putea efectua decat prin intermediul unei societati bancare.
   Pct. 201. - Un cec poate fi barat special numai de doua ori. Una dintre cele doua barari speciale trebuie sa fie destinata incasarii prin intermediul unei case de compensatii. Aceasta dispozitie permite prezentarea la compensare a unui cec cu barare speciala de catre o societate bancara neafiliata la o casa de compensatii prin intermediul unei alte societati bancare, va redacta o noua barare in care va inscrie formula "pentru incasare prin", urmata de denumirea societatii bancare membra a casei de compensatii..
   Societatea bancara mentionata prin cea de-a doua barare speciala, membra a casei de compensatii, va prezenta cecul respectiv la incasare prin compensare.

   In temeiul art. 40 din Legea nr. 59/1934 asupra cecului:
   Tragatorul ca si posesorul unui cec poate interzice plata in numerar,inserand transversal pe fata cecului cuvintele "platibil in cont", numai pentru virament, sau alta expresiune echivalenta.
   In acest caz, cecul nu poate da loc din partea trasului decat la o operatiune de scripte (credit in cont, virament sau compensatiune).
   Operatiunea de scripte echivaleaza cu plata.
   Stergerea cuvintelor "platibil in cont", "numai pentru virament", se socoteste ca si cand nu ar fi fost facuta.
   Trasul care nu respecta dispozitiunile de mai sus raspunde de paguba cauzata pana la concurenta valorii cecului.

   Pct. 202. - Pe cec, tragatorul sau unul dintre posesori poate stipula clauza exprimata prin cuvintele "platibil in cont", "numai virament" sau o alta expresie similara. In acest caz, plata cecului se efectueaza numai scriptic in vederea creditarii contului beneficiarului.
   Efectuarea operatiunii scriptice de creditare a contului beneficiarului echivaleaza cu plata cecului.
   Pct. 203. - Stergerea de pe cec a clauzelor "platibil in cont" si "numai pentru virament" de catre unul dintre posesorii cecului se considera ca si cum nu ar fi fost efectuata.
   Pct. 204. - Clauzele "platibil in cont" sau "numai pentru virament" nu pot fi revocate de catre posesorii ulteriori ai cecului.
   Pct. 205. - Trasul care nu respecta conditiile impuse de clauzele "platibil in cont" si "numai pentru virament" raspunde de eventualele prejudicii pana la concurenta sumei cecului.

   In temeiul art. 41 din Legea nr. 59/1934 asupra cecului, modificata prin Ordonanta Guvernului nr. 11/1993, aprobata prin Legea nr. 83/1994:
   Cecul emis cu clauza "netransmisibil" nu poate fi platit decat primitorului sau, la cererea acestuia, sa fie creditat in contul sau curent.
   Primitorul nu poate gira cecul decat unei societati bancare pentru incasare; societatea bancara nu-l poate gira mai departe. Girurile puse contra acestei dispozitii se considera ca nescrise.
   Stergerea clauzei se considera ca neavenita.
   Cel care plateste un cec netransmisibil altei persoane decat primitorului sau societatii bancare giratare pentru incasare raspunde de plata facuta. Clauza "netransmisibil" trebuie pusa chiar de societatea bancara, la cerea clientului.
   Aceeasi clauza poate fi pusa de un girant, cu aceleasi efecte.

   Pct. 206. - Clauza "netransmisibil" poate fi pusa pe un cec de catre tragatorul sau, la cerea beneficiarului, sau de catre un girant. In ambele cazuri, efectele acestei clauze sunt aceleasi, respectiv se opreste circulatia instrumentului si se stabileste definitiv ultimul posesor care are dreptul de a intra in posesia sumei inscrise pe cec.
   Pct. 207. - Cecul purtand clauza "netransmisibil" poate fi platit numai acestui ultim posesor, respectiv beneficiar, sau, la cerea acestuia, suma va putea fi creditata in contul sau.
   Pct. 208. - Beneficiarul are dreptul de a gira cecul purtand clauza "netransmisibil" numai unei societati bancare. Girul efectuat in aceste conditii poarte denumirea de gir pentru incasare, el fiind redactat pe instrument prin expresia girat pentru incasare.
   Pct. 109. - Girarea unui cec purtand clauza "netransmisibil" in alte conditii decat cele mentionate la pct. 208 nu este legal valabila.
   Pct. 210. - Societatea bancara aflata in pozitie de giratar pentru incasare nu poate gira cecul respectiv in favoarea altei persoane, ea avand numai dreptul de incasare a sumei mentionate pe cec.
   Pct. 211. - Girul unui cec purtand clauza "netransmisibil" efectuat de beneficiarul sau in favoarea unei alte persoane decat o societate bancara sau girul unei astfel de instrument efectuat de o societate bancara in conditiile in care ea se gaseste in pozitia de giratar pentru incasare nu duce la anularea cecului, ci se considera ca si cum nu ar fi fost scris.
   Pct. 212. - Clauza "netransmisibil" pusa pe cec nu poate fi stearsa de catre nici una dintre persoanele implicate in circulatia cecului.
   Pct. 213. - Persoana care plateste un cec purtand clauza "netransmisibil" altei persoane decat posesorul indreptatit sau societatii bancare care a primit cecul spre incasare este direct raspunzatoare de plata astfel efectuata.

   In temeiul art. 42 din Legea nr. 59/1934 asupra cecului:
   Tragatorul poate subordona plata cecului existentei pe titlu in momentul prezentarii unei a doua semnaturi la fel cu a primitorului (cecul de calatorie).

   Pct. 214. -In momentul emiterii unui cec, tragatorul poate conditiona plata acestuia de identitatea dintre semnatura persoanei care a primit cecul si semnatura care incaseaza respectivul cec la prezentare.
   Pct. 215. - Cecul care poarta conditia mentionata la pct. 214 poarta denumirea de cec de calatorie.
   Pct. 216. - Standardul de continut obligatoriu al cecului de calatorie este prezentat in anexa nr. 3.
   Pct. 217. - In cazul unui cec de calatorie succesiunea operatiunilor este urmatoarea:
   a) tragatorul vinde cecurile de calatorie unei persoane, denumita in continue posesor.
   b) in momentul cumpararii cecurilor de calatorie, posesorul inscrie o prima semnatura pe fiecare ce in parte, in fata tragatorului;
   c) posesorul cecurilor de calatorie remite altei persoane in schimbul obtinerii unor bunuri, servicii sau chiar unui numerar. Aceasta persoana este denumita in continue beneficiar;
   d) in momentul remiterii cecurilor catre beneficiar, posesorul inscrie o a doua semnatura in fata acestuia.
   Identitatea perfecta intre cele doua semnaturi confirma legalitatea cecului respectiv;
   e) beneficiarul incaseaza contravaloarea cecurilor de calatorie de la societatea bancara trasa unde isi are deschis contul tragatorul.
   In cazul cecului de calatorie, tragatorul poate fi una si aceeasi persoana cu trasul. In caz contrar, cele doua persoane au relatii de cont.
   Pct. 218. - Cecurile de calatorie vor fi tiparite, ca si biletele de banca, in sume fixe.

   In temeiul art. 43 din Legea nr. 59/1934 asupra cecului, modificata prin Ordonanta Guvernului nr. 11/1993, aprobata prin Legea nr. 83/1994:
   Posesorul poate exercita dreptul de regres impotriva girantilor, tragatorului si celorlalti obligati, daca cecul prezentat in termen util nu este platibil si daca refuzul de plata este constatat.
   1. fie printr-un act autentic (protest);
   2. fie printr-o declaratie a trasului datata si scrisa pe cec, cuprinzand ziua cand a fost prezentat;
   3. fie printr-o confirmare oficiala datata a unei case de compensati, prin care se arata ca cecul a fost adus spre compensare in termen util, dar nu a fost platit.
   Posesorul pastreaza drepturile sale contra tragatorului, cu toate ca cecul nu a fost prezentat in timp util sau nu s-a facut protestul ori constatarea echivalenta protestului. Daca, dupa trecerea termenului de prezentare, disponibilul nu mai exista prin faptul trasului, posesorul cecului pierde aceste drepturi in total sau numai in limita sumei disparute.

   Pct. 219. - Daca cecul este prezentat la plata in interiorul termenului mentionat prin dispozitiile art. 30 din Legea asupra cecului si ale punctelor referitoare la acesta din prezentele norme-cadru (tinandu-se cont de diferentele indicate in articolul evocat intre diferitele tipuri de cecuri) si este achitat, toti obligatii prin respectivul instrument sunt eliberati de obligatiile asumate.
   Pct. 220. - In cazul in care posesorul prezinta cecul la plata in termenul legal si trasul nu-l onoreaza, posesorul poate exercita dreptul de regres impotriva girantilor, tragatorului si celorlalti obligati.
   Pct. 221. - Pentru exercitarea de regres este necesar ca posesorul sa faca dovada refuzului de plata. Dovada refuzului de plata poate fi facuta prin urmatoarele modalitati:
   a) prin protestul refuzului de plata, care este un act juridic si solemn, avand aceeasi valoare probatorie ca si un act autentic;
   b) printr-o declaratie a trasului datata, scrisa si semnata de acesta pe cec prin care se indica in mod expres ziua prezentarii la plata a instrumentului respectiv;
   c) printr-o confirmare oficiala datata a unei case de compensatii, prin care se arata ca cecul a fost adus spre compensare in termen util, dar nu a fost platit.
   Pct. 222. - In cazul in care cecul nu este prezentat la plata in termenul legal stabilit de Legea asupra cecului sau in cazul in care cecul este prezentat la plata in termenul legal si plata este refuzata, fara a se face insa protestul sau un act de echivalare a protestului, posesorul pastreaza totusi drepturile sale contra tragatorului, principalul debitor, prin respectivul instrument.
   Pct. 223. - In cazul expirarii termenului prevazut pentru plata cecului, posesorul are totusi dreptul de a cere de la tras plata sumei prevazute in instrument. In aceasta situatie, daca trasul dispune de fondurile necesare, el va putea plati suma prevazuta pe cec, plata fiind legala si fara un alt acord al tragatorului. In acest caz, daca trasul refuza plata, posesorul are dreptul de a se intoarce impotriva tragatorului, intentand actiunea care decurge din instrument.
   Pct. 224. - In cazul in care, dupa trecerea intervalului legal de prezentare, fondurile disponibile in contul tragatorului, tinut de tras, se micsoreaza sau dispar din motive determinate de activitatea trasului, posesorul cecului pierde dreptul de a se indrepta impotriva tragatorului, in limita sumei disparute sau pentru suma integrala indicata pe cec.

   In temeiul art. 44 din Legea nr. 59/1934 asupra cecului:
   Protestul sau constatarea echivalenta trebuie facuta inaintea expirarii termenului de prezentare. Daca prezentarea s-a facut in ultima zi a termenului, protestul sau constatarea echivalenta poate fi facuta in prima zi lucratoare ce urmeaza.

   Pct. 225. - In cazul refuzului la plata a unui cec prezentat trasului in termenul legal, protestul sau o constatare echivalenta a acestui fapt trebuie sa fie dresat inaintea expirarii termenului de prezentare.
   Pct. 226. - Daca un cec este prezentat trasului in ultima zi a termenului legal si acesta ii refuz plata, protestul sau constatarea sa echivalenta se poate dresa in prima zi lucratoare care urmeaza acestei ultime zile a termenului legal de prezentare.

   In temeiul art. 45 din Legea nr. 59/1934 asupra cecului:
   Posesorul trebuie sa incunostinteze de neplata pe girantul sau si pe tragator, in cele patru zile lucratoare care urmeaza zilei protestului, sau constatarii echivalente ori zilei prezentarii, in caz de stipulatiune "fara cheltuieli". Fiecare girant trebuie, in cele doua zile lucratoare ce urmeaza zilei in care a primit incunostintarea, sa anunte pe girantul sau de incunostintarea primita, aratand numele si adresele acelor care au facut incunostintarile precedente; se va urma tot astfel pana la tragator.
   Termenele aici aratate curg de la primirea instiintarii precedente. Cand, potrivit prevederilor alineatului precedent, o incunostintare este facuta unui semnatar al cecului, aceeasi incunostintare trebuie sa fie facuta in acelasi termen avalistului.
   In cazul cand un girant n-a aratat adresa sa sau a aratat-o intr-un mod ilizibil, incunostintarea facuta girantului, care il precede, este indestulatoare.
   El trebuie sa dovedeasca ca a facut incunostintarea in termenul prescris.
   Acest termen va fi socotit ca observat, daca o scrisoare cuprinzand incunostintarea a fost predata postei in termenul prescris.
   Acel care nu face incunostintarea in termenul mai sus aratat, nu decade din dreptul sau de regres; el este raspunzator, daca va fi locul, de paguba cauzata prin neglijenta sa, fara insa ca daunele-interese sa poata intrece suma din cec.

   Pct. 227. - Procedura de incunostintare (notificare) privind dresarea unui protest pentru neplata cecului va parcurge drumul invers pe care l-a parcurs instrumentul respectiv. Astfel, posesorul cecului care a dresat protestul sau o constatare echivalenta va trebui sa notifice acest fapt girantului sau tragatorului in cele 4 zile lucratoare care urmeaza zilei protestului sau zilei prezentarii, daca pe acest cec a fost redactata clauza "fara cheltuieli"
   Pct. 228. - Notificarea facuta unui semnata al cecului trebuie sa fie facuta in acelasi interval de timp si avalistului sau.
   Pct. 229. - Se considera ca dovada suficienta privind respectarea termenului de notificare dovada ca notificarea respectiva a fost predata postei in interiorul acestui termen legal.
   Pct. 230. - Persoana care nu indeplineste obligatia legala de notificare raspunde numai de eventualele daune produse, far a pierde dreptul de regres. Aceste daune nu pot fi mai mari decat suma inscrisa pe cec.

   In temeiul art. 46 din Legea nr. 59/1934 asupra cecului:
   Tragatorul, girantul, avalistul poate prin stipulatiunea "fara cheltuieli", "fara protest" sau orice alta expresiune echivalenta, scrisa pe cec si semnata, sa scuteasca pe posesor, pentru exercitarea dreptului de regres, de facerea protestului sau a unei constatari echivalente.
   Aceasta stipulatiune nu scuteste pe posesor de prezentarea cecului la termenele stabilite, nici de incunostintarile ce urmeaza a fi facute. Dovada neobservarii termenelor este in sarcina aceluia care o opune posesorului.
   Daca stipulatiunea este inscrisa de tragator, ea produce efectele sale fata de toti semnatarii: daca ea este inscrisa de catre un girant sau avalist, ea produce efectele sale numai fata de acesta. Daca cu toata clauza inscrisa de tragator, posesorul face protestul sau constatarea echivalenta, cheltuielile raman in sarcina sa. Daca stipulatiunea a fost inscrisa de un girant sau un avalist, cheltuielile protestului sau ale constatarii echivalente, daca un atare act a fost facut, pot fi cerute de la toti semnatarii.

   Pct. 231. - Clauza "fara cheltuieli" sau "fara protest" inscrisa pe cec de catre tragator, girant sau avalist il scuteste pe posesor, pentru exercitarea actiunii sau executiei de regres, de dresarea protestului de neplata sau a unei constatari echivalente.
   Pct. 232. - O alta clauza ca cea mentionata la punctul precedent nu-l scuteste pe posesor de prezentarea cecului la plata in termenele legale stabilite prin art. 30 din Legea asupra cecului si nici de notificarile prevazute prin dispozitiile art. 45 din aceasta lege.
   Pct. 233. - Efectele clauzei "fara cheltuieli" mentionate la pct. 231 din prezentele norme-cadru se diferentiaza in functie de semnatarul care a stipulat aceasta clauza in textul cecului. Astfel, daca aceasta clauza este inscrisa de tragator, ea va produce efecte fata de toti ceilalti semnatari, iar in cazul in care clauza este inscrisa de catre un girant sau de catre un avalist, ea va produce efecte numai fata de acestia.
   Pct. 234. - Daca posesorul dreseaza totusi protestul in situatia stipularii pe cec de catre tragator a clauzei "fara cheltuieli" sau "fara protest", cheltuielile raman in sarcina sa. In cazul in care clauza a fost inscrisa de un girant sau de un avalist, cheltuielile cu protestul, daca acesta a fost dresat, pot fi cerute de la toti semnatarii.

   In temeiul art. 47 din Legea nr. 59/1934 asupra cecului:
   Toti cei care s-au obligat prin cec sunt tinuti solidar catre posesor.
   Posesorul are dreptul de urmarire impotriva tuturor, individual sau colectiv, fara a fi tinut sa observe ordinea in care s-au obligat.
   Acelasi drept il are oricare semnatar care a platit cecul. Actiunea pornita impotriva unuia din obligati nu impiedica urmarirea celorlalti, chiar daca sunt posteriori aceluia impotriva caruia s-a procedat mai intai.

   Pct. 235. - Toate persoanele care in orice calitate s-au obligat prin cec sunt responsabile solidar in ceea ce priveste plata instrumentului respectiv, cu toate ca obligatiile au fost asumate in momente diferite.
   Pct. 236. - Posesorul sau oricare alt semnatar care a platit cecul poate exercita actiunea decurgand din instrument impotriva oricaruia dintre obligati, individual sau colectiv, si nu obligatoriu in ordinea in care acestia s-au obligat, fara a pierde dreptul de actiune fata de ceilalti in caz de neplata.
   Pct. 237. - Solidaritatea nu se stinge atunci cand plateste unul dintre codebitori, ci continua sa produca efecte in raporturile consemnate prin cec, pana in momentul in care plata este efectuata de obligatul principal (tragatorul).
   Pct. 238. - Posesorul cecului se va putea indrepta insa, in ceea ce-i priveste pe obligatii pe cale de regres, numai impotriva acelora care il preced, pentru ca, fata de cei ulteriori lui, el este garant pentru plata instrumentului.

   In temeiul art. 48 din Legea nr. 59/1934 asupra cecului:
   Posesorul poate cere pe cale de regres:
   1. Suma aratata in cecul neplatit;
   2. Dobanda legala, socotita de la prezentare;
   3. Cheltuielile de protest sau cele ale constatarii echivalente, acelea ale incunostintarii facute cum si celelalte cheltuieli.

   Pct. 239. - Posesorul unui cec are dreptul de a cere tuturor persoanelor obligate prin instrument urmatoarele:
   a) suma indicata in textul cecului si neplatita;
   b) dobanda legala calculata u incepere de la data prezentari;
   c) cheltuielile de protest, cele aferente notificarilor sau alte cheltuieli justificate, cheltuieli care privesc deopotriva pe obligatii de regres, cat si pe obligatul principal.

   In temeiul art. 49 din Legea nr. 59/1934 asupra cecului:
   Acel care a platit prin regres cecul poate cere de la girantii sai:
   1. Intreaga suma platita;
   2. Dobanda legala la aceasta suma socotita din ziua cand a platit suma;
   3. Cheltuielile pe care le-a facut.

   Pct. 240. - Acela care a platit prin actiunea de regres cecul poate pretinde de la girantii sai intreaga suma platita, calculata conform art. 48 din Legea asupra cecului, precum si dobanda legala la aceasta suma platita, calculata cu incepere din ziua cand a fost efectuata plata.
   Pct. 241. - Regula prevazuta in art. 49 din Legea asupra cecului se aplica si fata de avalistii girantilor, deoarece ei se afla in aceeasi pozitie cu a acestora din urma in raport cu prevederile articolului mentionat.

   In temeiul art. 50 din Legea nr. 59/1934 asupra cecului:
   Oricare obligat impotriva caruia se exercita sau ar putea fi exercitat un drept de regres poate cere, in schimbul platii, predarea cecului, impreuna cu protestul sau constatarea echivalenta si un cont de intoarcere achitat.
   Orice girant care a platit cecul poate sterge girul sau si acelea ale girantilor urmatori.

   Pct. 242. - In schimbul platii efectuate, debitorul, prin actiunea in regres are dreptul sa ceara de la posesorul cecului predarea acestuia impreuna cu actul de protest sau constatarea echivalenta si un "cont de intoarcere" care poarta mentiunea "achitat".
   Pct. 243. - Contul de intoarcere este un document aditional cecului care atesta dobanzile si cheltuielile prevazute de dispozitiile art. 48 din Legea asupra cecului. Pe baza contului de intoarcere si a cecului insusi, debitorul de regres, care a achitat instrumentul, poate pretinde de la debitorii sai de regres sau de la obligatul principal suma platita din total pentru acest ce, inclusiv suma achitata pentru "contul de intoarcere".
   Pct. 244. - In absenta contului de intoarcere, debitorul de regres, care a achitat instrumentul, va putea pretinde numai suma din cec impreuna cu dobanda legala calculata de la data prezentarii, plus taxele legale de protest, de executare sau actionare. In plus fata de aceste sume, debitorul care a platit are dreptul de a cere si plata cheltuielilor facute de el personal, pentru care poseda documente valabile.
   Pct. 245. - Oricare girant care a platit cecul poate sterge girurile girantilor ulteriori lui. Acest fapt este posibil deoarece girantul (sau avalistul acestuia) care a platit cecul, fiind garant fata de posesorii ulteriori lui pentru plata cecului, nu poate pretinde de la girantii ulteriori efectuarea unei plati pe care el insusi a garantat-o.
   Pct. 246. - Orice girant care a platit cecul poate sterge propriul sau gir, deoarece giranti ulteriori sunt eliberati de raspundere si deci nu mai exista posibilitatea actiunii in regres impotriva lui.
   Pct. 247. - Un girant care a sters propriul sau gir in conditiile de mai sus, si care doreste sa mai transmita cecul dupa ce l-a platit, va trebui sa faca un nou gir, care il va obliga in functie de continutul sau si de momentul in care il da.

   In temeiul art. 51 din Legea nr. 59/1934 asupra cecului:
   Cand prezentarea cecului, facerea protestului sau a constatarii echivalente in termenele prescrise este impiedicata de un obstacol de neinlaturat (prevedere legala, caz fortuit ori de forta majora), aceste termene sunt prelungite.
   Posesorul este dator sa duca, fara intirziere la cunostinta girantului sau cazul fortuit ori de forta majora si sa faca pe cec sau pe adaos, mentiunea datata si semnata de el de aceasta incunostintare; pentru rest se aplica dispozitiunile art. 45.
   Dupa incetarea cazului fortuit de forta majora, posesorul trebuie, fara intarziere, sa prezinte cecul la plata si, daca este nevoie, sa faca protestul sau constatarea echivalenta.
   Daca cazul fortuit ori de forta majora tine peste 15 zile, socotite de la data cand posesorul a incunostintat pe girantul sau despre cazul fortuit ori de forta majora, chiar daca incunostintarea este facuta inainte de expirarea termenului de prezentare, drepturile de regres pot fi exercitate fara a fi nevoie nici de prezentare, nici de protest sau de o constatare echivalenta.
   Nu se socotesc cazuri fortuite ori de forta majora faptele pur personale ale posesorului sau ale aceluia pe care el l-a insarcinat cu prezentarea cecului, cu facerea protestului sau a constatarii echivalente.

   Pct. 248. - Posesorul unui cec poate fi exonerat de obligatia de a dresa protestul in caz de neplata numai daca este impiedicat de un obstacol de neinlaturat (prevedere legala, caz fortuit ori de forta major). In aceste situatii, termenele sunt prelungite.
   Pct. 249. - Daca forta majora sau cazul fortuit dureaza mai mult de 15 zile calculate incepand cu data cand posesorul cecului a notificat girantului sau cazul fortuit sau de forta majora, dreptul de regres poate fi exercitata fara a mai fi nevoie de prezentare, protest sau o constatare echivalenta. Aceste dispozitii sunt valabile chiar daca notificarea a fost facuta inaintea expirarii termenului de prezentare.
   Pct. 250. - Sarcina furnizarii dovezii cazului fortuit sau fortei majore incumba posesorului cecului, iar faptele invocate a fi cazuri fortuite sau de forta majora sunt lasate la aprecierea instantelor judecatoresti.
   Pct. 251. - In cazul in care posesorul cecului savarseste o greseala in exercitiul conservarii dreptului sau de regres, aceasta culpa nu poate fi acoperita de cazul fortuit sau de forta majora. Pe de alta parte, nici faptele pur personale ale posesorului cecului sau ale persoanei pe care acesta a imputernicit-o sa prezinte cecul la plata sau sa-l protesteze nu sunt considerate cazuri fortuite sau de forta majora.
   Pct. 252. - Dupa incetarea cazului fortuit sau de forta majora, posesorul trebuie, fara intarziere sa prezinte cecul la plata si, daca este nevoie, sa-l protesteze, Cuvintele "fara intarziere" se refera la perioada de timp cuprinsa intre data incetarii cazului sau de forta majora si data prezentarii sau protestarii cecului.
   Potrivit art. 51 din Legea asupra cecului, prin aparitia unui caz fortuit sau de forta majora, aceste termene sunt prelungite.
   Pct. 253. - De indata ce cazul fortuit sau de forta majora s-a produs, posesorul cecului, pentru a putea fi exonerat de obligatia de prezentare sau de protestare, este obligat sa aduca aceste evenimente la cunostinta girantului sau prin scrisoare recomandata "fara intarziere" (cuvinte al caror inteles este acelasi cu al celor mentionate la punctul precedent din prezentele norme-cadru). Posesorul cecului este obligat sa redacteze pe instrument sau pe un adaos al acestuia o mentiune datata si semnata de el privind notificarea respectiva.
   Pct. 254. - Neindeplinirea obligatiilor mentionate la punctul precedent din prezentele norme-cadru atrage pentru posesor pierderea dreptului la actiunea de regres, pierdere a carei ratiune rezida in prejudiciul pe care se prezuma ca-l sufera girantul prin necunoasterea la timp a acestor evenimente in perioada in care el, girantul, la randul sau, ar fi putut sa solicite si sa-si asigure plata cecului din partea obligatului principal.

   In temeiul art. 52 din Legea nr. 59/1934 asupra cecului:
   Intre mai multi obligati care au o situatiune egala in cec nu se poate exercita actiunea cambiala; raporturile dintre aceste persoane vor fi reglementate dupa normele relative la obligatiunile solidare.

   Pct. 255. - In cazul in care, intr-un cec, mai multi obligati au o pozitie egala (de exemplu: cogiranti, coavalisti) si unul sau mai multi dintre ei au platit cecul, iar altii nu, raporturile dintre aceste persoane vor fi solutionate dupa normele de drept comun, aplicandu-se in acelasi timp principiile obligatiunii solidare.
   Raporturile intre persoanele obligate prin cec cu o pozitie egala pe respectivul instrument nu se pot solutiona pe cale de actiune sau executare cambiala.

   In temeiul art. 53 din Legea nr. 59/1934 asupra cecului, modificata prin Ordonanta Guvernului nr. 11/1993, aprobata prin Legea nr. 83/1994;
   Cecul are valoare de titlu executor pentru capital si accesorii, stabilite conform art. 48 si art. 49.
   Competenta pentru a investi cecul cu formula executorie este judecatoria.
   Incheierea de investire nu este supusa apelului. Cecul emis in strainatate are aceleasi efecte executorii, daca acestea sunt admise si de legea locului unde cecul a fost emis.
   Somatiunea de executare trebuie sa cuprinda transcrierea exacta a cecului sau a protestului, precum si a celorlalte acte din care rezulta suma datorata.
   In temeiul art. 54 din Legea nr. 59/1934 asupra cecului, modificata prin Ordonanta Guvernului nr. 11/1993, aprobata prin Legea nr. 83/1994:
   In termen de 5 zile de la primirea somatiei, debitorul poate face opozitie la executare.
   Opozitia se va introduce la judecatoria care a investit cecul cu formula executorie. Judecatoria va fi judecata opozitia potrivit Codului de procedura civila, de urgenta si cu precadere, inaintea oricarei alte pricini.
   Instanta va putea suspenda executarea numai in cazul cand oponentul nu recunoaste semnatura, inscriindu-se in fals, sau nu recunoaste procura.
   In cazul de suspendarea executarii, creditorul va putea obtine masuri de asigurare.

   Pct. 256. - In actiunile lor legale privind cecurile, Banca Nationala a Romaniei si societatile bancare se vor integra in procedurile de executare silita, tinand seama de urmatoarele elemente orientative:
   a) cecul are valoarea unui titlu executoriu pentru suma inscrisa pe el, impreuna cu dobanda legala calculata cu incepere de la data prezentarii, pentru cheltuielile aferente protestului si pentru cele aferente incunostintarii (notificarii), precum si pentru alte cheltuieli justificate. Executarea in materie de cec urmeaza o procedura speciala;
   b) posesorul cecului are urmatoarele drepturi in ceea ce priveste un cec neplatit la prezentare.
   -sa intenteze o actiune prin care sa obtina o hotarare judecatoreasca asupra cecului neplatit la prezentare;
   -sa procedeze la executare;
   c) procedura executarii este urmatoare: pe baza cecului prezentat in termenul legal si neplatit de tras, posesorul acestuia poate cere judecatoriei investirea lui cu formula executorie;
   d) judecatoria, verificand existenta elementelor formale ale cecului si prezentarea lui la plata in termenul legal, printr-o incheiere de investire, va dispune aplicarea formulei executorii pe cec. Incheierea de investire nu este supusa apelului;
   e) pentru investirea cecului cu formula executorie nu este necesara prezentarea actului de protest. Prin incheierea de investire nu se poate dispune ca acelasi act sa se execute fata de unii debitori si fata de altii nu; debitorii pentru executarea carora este necesara dresarea protestului sunt liberi a se prevala sau nu de neindeplinirea formalitatilor de dresare a protestului.
   Debitorii de regres care inteleg a se prevala de neefectuarea protestului sunt in drept ca, pe cale de contestatie la executare, sa invoce nulitatea actelor de executare pentru lipsa protestului;
   f) din momentul in care cecul a fost investit cu formula executorie, posesorul lui va putea proceda la indeplinirea formalitatilor de executare, pe toata perioada de timp cat dreptul sau nu a fost prescris, respectiv 6 luni calculate de la expirarea termenului de prezentare.
   In cazul in care cererea de investire a cecului cu formula executorie este facuta de un girant care a platit contra unui alt debitor de regres, indeplinirea formalitatilor de executare se poate face pe toata perioada de timp cat dreptul sau nu a fost prescris, respectiv 6 luni din ziua in care obligatul respectiv a platit cecul.
   Procedura de executare silita se va efectua la judecatoria in a carei raza de competenta se afla locul de plata a cecului;
   g) executarea va incepe printr-o somatie adresata uneia sau mai multor persoane obligate prin ce. Somatia se va face conform regulilor de procedura in materia executarii silite. Ea cuprinde transcrierea exacta a cecului sau a protestului, precum si a celorlalte acte din care rezulta suma datorata. Aceasta suma se stabileste de catre posesor prin actul de somatie;
   h) daca executarea se face impotriva unui debitor de regres, somatia va cuprinde transcrierea actului de protest, act care, cuprinzand la randul sau reproducerea exacta a cecului,face inutila transcrierea instrumentului si in actul de somatie;
   i) daca debitorul impotriva caruia se face executarea a semant cecul, in orice calitate, prin procura, in somatie va fi mentionat actul din care rezulta mandatul;
   j) somatia pentru executare se va comunica debitorului caruia ii este adresata conform normelor de procedura respective. Neindeplinirea comunicarii somatiei conform acestor norme atrage nulitatea acesteia, cu toate consecintele care decurg atat in ceea ce priveste formele de executare pe baza unei astfel de somatii, cat si in ceea ce priveste durata prescriptiei care se intrerupe numai printr-o executare valabila;
   k) in termen de 5 zile de la primirea somatiei, debitorul poate face opozitie la executare;
   l) opozitia se adreseaza la judecatoria care a investit cecul cu formula executorie. Prin urmare, in caz de comisie rogatorie, debitorul nu va putea face opozitie la judecatoria care executa si nici vreo opozitie pentru a opri efectele executorii ale cecului.
   m) nu vor putea face opozitie la judecatoria care executa decat tertele persoane, straine de cec, dovedind ca bunurile asupra carora se indreapta executarea nu apartin debitorului urmarit;
   n) opozitia se judeca in sedinta publica de urgenta si, cu precadere, inaintea oricarei alte cauze. Impotriva hotararii pronuntate asupra opozitiei se poate face apel in termen de 15 zile de la pronuntare, apel care se declara si se judeca conform regulilor de procedura civila;
   o) pe baza opozitiei, judecatoria care a inceput executarea o va putea suspenda numai daca oponentul nu recunoaste semnatura de pe cec, inscriindu-se in fals, sau daca nu recunoaste procura;
   p) desfasurarea si inchiderea executarii nu impiedica judecare in continue a opozitiei;
   r) in cazul in care se stabileste ca posesorul cecului nu avea dreptul sa ceara si sa desfasoare executarea cecului, acesta va fi obligat, prin hotarare judecatoreasca, sa restituie suma incasata plus cheltuielile de judecata si de executare;
   s) eventualele daune ocazionate de o executare nelegala nu se pot pretinde si stabili decat pe cale de actiune separata conform regulilor de drept comun;
   t) in cazul in care judecatoria acorda suspendarea executarii, posesorul are dreptul ca pe baza cecului pe care il poseda si fara necesitatea altei actiuni, decat insasi cererea de executare, sa obtina de la aceeasi judecatorie, ca masura de asigurare asupra debitorului oponent un sechestru asigurator, o poprire sau o posibila urmarire de venituri;
   u) prevederile art. 53 si 54 din Legea asupra cecului se aplica si cecurilor emise in strainatate, daca asemenea efecte executorii sunt admise si de legea locului unde a fost emis cecul.

   In temeiul art. 55 din Legea nr. 59/1934 asupra cecului:
   In procesele pornite, fie pe cale de actiune, fie pe cale de opozitie, la somatia de executare a cecului, debitorul nu va putea opune decat exceptiunile de nulitate a titlului prevazut de art. 2, precum si cele care nu sunt oprite de art. 23.
   Exceptiunile personale vor trebui sa fie de grabnica solutiune si intotdeauna intemeiate pe o proba scrisa.
   Exceptiunile trebuiesc invocate la primul termen de infatisare.
   Prin primul termen de infatisare se intelege primul termen de la prima instanta, cand procedura fiind indeplinita, partile pot pune concluzii in fond, chiar daca paratul sau oponentul nu se prezinta.

   Pct. 257. - Exceptiile pe care o persoana obligata prin cec le poate opune posesorului cecului se impart in urmatoarele categorii:
   a) exceptii privitoare la nulitatea cecului;
   b) exceptii decurgand din raporturile personale dintre posesorul cecului si debitor (exceptii personale);
   c) exceptii privitoare la conditiile de exercitare ale actiunii sau executarii in temeiul cecului (exceptii procedurale).
   Pct. 258. - Exceptiile privitoare la nulitatea cecului sunt:
   a) exceptii deduse din insasi forma cecului (exceptii formale):
   b) exceptii bazate pe lipsa de valoare juridica a conditiilor de forma numai aparent existente (incapacitatea, falsul, lipsa de mandat).
   Pct. 259. - Pentru ca un cec sa fie valabil nu este necesar ca el sa intruneasca conditiile esentiale mentionate in art. 1 din Legea asupra cecului din chiar momentul emiterii sale, ci din momentul prezentarii la plata. Completarea cecului trebuie sa se faca in conformitate cu intelegerea intervenita intre tragator si primitor.
   Pct. 260. - In cazul in care cecul nu se prezinta la plata regulat ca forma, lipsindu-i unul sau mai multe dintre elementele esentiale comentate in prezentele norme-cadru in legatura cu art. 1 din Legea asupra cecului, un asemenea instrument nu are valoare juridica a unui cec. Un astfel de cec este nul din chiar cuprinsul cecului si nu necesita alte probe.
   Pct. 261. - Exceptiile bazate pe lipsa de valoare juridica a conditiilor de forma numai aparent existente nu rezulta din cuprinsul cecului, de aceea ele trebuie dovedite cu probe exterioare acestuia.
   Pct. 262. - Exceptiile referitoare la forma cecului (exceptii formale) pot fi invocate de oricare dinte semnatarii cecului, deoarece instrumentul se prezinta inform din punctul de vedere al Legii asupra cecului.
   Pct. 263. - Exceptiile referitoare la incapacitate, fals sau lipsa de reprezentare valabila nu pot fi invocate decat de catre persoanele ale caror obligatii sunt lovite de nulitate in chiar substanta lor pe aceste considerente.
   Pct. 264. - Exceptiile personale deriva din raporturile juridice care intervin intre partile semnatare ale cecului. Aceste raporturi constituie, de regula, raportul fundamental din care a derivat obligatia abstracta asumata prin cec.
   Exceptii personale sunt:
   a) exceptii referitoare la raportul fundamental care a determinat crearea sau circulatia cecului:
   b) exceptii referitoare la viciile de consimtamant;
   c) exceptii izvorand din raporturi ulterioare crearii cecului.
   Pct. 265. - Exceptiile personale pot fi dovedite numai prin acte scrise "de grabnica solutiune". Prin acte scrise "de grabnica solutiune" se intelege acele acte prin care exceptia se dovedeste completa, adica fara a mai fi necesara administrarea unor probe suplimentare deosebite care ar temporiza solutionarea actiunii legale privind cecul respectiv.
   Pct. 266. - Exceptiile bazate pe lipsa conditiilor necesare pentru exercitiul actiunii sau executarii in temeiul cecului sunt:
   a) lipsa de legitimare formala din partea posesorului, cand acesta nu justifica posesia cecului printr-o serie neintrerupta de giruri;
   b) neposedarea cecului in original (cu exceptia cazului in care cecul a fost inlocuit printr-o ordonanta judecatoreasca si aceasta hotarare tine locul instrumentului original);
   c) lipsa protestului sau nulitatea acestuia;
   d) prescriptia dreptului material la actiune sau a dreptului de a cere executarea silita.
   Aceste exceptii rezulta din prezentarea actelor in baza carora se exercita actiunea sau executarea in temeiul cecului.
   Pct. 267. - Toate exceptiile privind cecul, de orice fel, trebuie invocate la primul termen de infatisare. Prin primul termen de infatisare se intelege primul termen la prima instanta cand, procedura fiind indeplinita, partile pot pune concluzii in fond, chiar daca paratul sau oponentul nu se prezinta.

   In temeiul art. 56 din Legea nr. 59/1934 asupra cecului:
   Daca din raportul care a dat nastere emisiunii sau transmiterii cecului deriva o actiune cauzata, aceasta ramane in fiinta, cu toata emiterea sau transmiterea cecului, afara de cazul cand se dovedeste novatiunea.
   Posesorul cecului nu poate exercita actiunea cauzala decat oferind debitorului restituirea cecului, depunandu-l la grefa instantei competente si justificand in acelasi timp indeplinirea formalitatilor necesare pentru conservarea fata de debitor a actiunilor de regres ce-i pot apartine.

   Pct. 268. - Titularul creantei care rezulta din raportul fundamental care sta la baza emiterii cecului poate exercita, pe langa o actiune in temeiul cecului, si o actiune cauzala. Actiunea cauzala este actiunea pe care titularul creantei exprimate sub forma de cec o poate exercita in legatura cu raportul fundamenta, conform regimului juridic care il guverneaza.
   Pct. 269. - Actiunea cauzala poate fi exercitata numai dupa ce se dovedeste, cu actul de protest sau cu o alta constatare echivalenta, refuzul de plata a cecului.
   Pct. 270. - Pentru a putea exercita actiunea cauzala, posesorul cecului are obligatia de a restitui instrumentul debitorului, prin depunerea la grefa judecatoriei competente, dovedind totodata ca a indeplinit formalitatile necesare pentru conservarea fata de debitor a actiunilor in regres ce ii pot apartine si la care ar putea recurge.
   Pct. 271. - Daca posesorul cecului a exercitat una din cele doua actiuni, cea cauzala sau cea in temeiul cecului, nu o va mai putea exercita pe cealalta.
   Pct. 272. - Intentarea actiunii in temeiul cecului nu intrerupe prescriptia actiunii cauzale si invers, iar perioada care a ales calea actiunii in temeiul cecului va putea schimba cererea, cerand o hotarare judecatoreasca privind relatiile care decurg din raportul fundamental.

   In temeiul art. 57 din Legea nr. 59/1934 asupra cecului:
   Cand posesorul cecului a pierdut actiunea cambiala contra tuturor obligatilor si nu are contra acestora actiune cauzala, poate actiona pe tragatorul care nu a avut disponibilul la tras ori s-a imbogatit pe nedrept in dauna sa.
   Aceeasi actiune o poate exercita in aceleasi conditiuni, si in contra.

   Pct. 273. - In cazul in care posesorul unui cec a pierdut exercitiul actiunii sau executarii in temeiul cecului impotriva tuturor persoanelor obligate, fara a avea la dispozitie nici macar exercitiul unei actiuni cauzale, atunci el poate apela la exercitiul unei actiuni denumite actiune de imbogatire fara justa cauza.
   Pct. 274. - In temeiul actiunii de imbogatire fara justa cauza, posesorul cecului poate cere de la tragator sau de la giranti plata sumei cu care acestia s-au imbogatit fara justa cauza in dauna sa.
   Pct. 275. - Actiunea de imbogatire fara justa cauza nu poate fi indreptata impotriva trasului, deoarece acesta nu este obligat prin cec. De asemenea, ea nu poate fi intentata nici impotriva avalistilor, deoarece acestia, pentru obligatia pe care si-o asuma, nu au in mod obisnuit nici un avantaj.
   Pct. 276. - Actiunea de imbogatire fara justa cauza prezinta caracterul unei actiuni cambiale. De aceea, impotriva ei vor putea fi ridicate aceleasi exceptii care sunt admise si in cazul exercitarii unei actiuni in temeiul cecului.
   Pct. 277. - Pentru exercitarea actiunii de imbogatire fara justa cauza, trebuie sa fie indeplinite urmatoarele conditii:
   a) existenta cecului, in baza caruia posesorul acestuia ar fi putut exercita actiunea cambiala;
   b) imposibilitatea de a folosi actiunea fundamentala ca o consecinta a pierderii actiunii in temeiul cecului. Aceasta situatie poate aparea in special atunci cand este vorba de persoane care nu au avut raporturi directe intre ele;
   c) imbogatirea debitorului cecului in dauna posesorului.

   In temeiul art. 58 din Legea nr. 59/1934 asupra cecului, modificata prin Ordonanta Guvernului nr. 11/1993, aprobata prin Legea nr. 83/1994:
   Protestul se dreseaza de executorul judecatoresc. Asistenta martorilor nu este necesara la dresarea protestului.

   Pct. 278. - Rolul executorului judecatoresc care dreseaza protestul este acela de a constata in mod public refuzul de plat a cecului din partea trasului.
   Pct. 279. - Executorul judecatoresc care dreseaza protestul nu are dreptul de a incasa suma prevazuta in cec.
   Pct. 280. - Actul de protest incheiat de o alta persoana decat cele prevazute la art. 58 din Legea asupra cecului este nul pentru cauza de incompetenta.

   In temeiul art. 59 din Legea nr. 59/1934 asupra cecului, modificata prin Ordonanta Guvernului nr. 11/1993, aprobata prin Legea nr. 83/1994:
   Protestul poate fi dresat prin act separat sau pe insusi originalul cecului, ori pe duplicatul sau adaosul acestora.
   Acest adaos poate fi atasat de cel ce dreseaza protestul. Daca protestul se dreseaza pe adaos, cel care l-a dresat trebuie sa puna stampila judecatoriei pe linia de unire.
   Daca protestul este facut prin act separat, mentiunea de dresare a protestului va fi facuta pe titlul depus la protest, afara de cazul cand a trebuit sa se procedeze la dresarea protestului fara posesiunea titlului.

   Pct. 281. - Executorul judecatoresc care incheie protestul poate sa-l redacteze originalul cecului, pe duplicatul cecului sau pe un adaos al acestora. Protestul poate fi redactat si ca un act separat.
   Pct. 282. - In cazul in care protestul este redactat pe un adaos al cecului, executorul judecatoresc care il intocmeste trebuie sa aplice stampila judecatoriei pe linia care uneste cecul cu adaosul sau.
   Pct. 283. - In cazul in care protestul este intocmit ca un act separat, este obligatoriu ca pe cec sa se faca mentiunea "protestat".

   In temeiul art. 60 din Legea nr. 59/1934 asupra cecului, modificata prin Ordonanta Guvernului nr. 11/1993, aprobata prin Legea nr. 83/1994:
   Protestul trebuie facut la locul de plata in contra trasului sau al celui indicat pentru plata, chiar daca nu sunt prezenti.
   Daca domiciliul acestor persoane nu poate fi gasit, protestul se dreseaza la judecatoria in a carei raza teritoriala se afla locul de plata indicat in cec.
   Incapacitatea trasului sau a tertului indicat in art. 8 nu dispenseaza de obligatiunea de a dresa protestul contra acestuia, afara de cazul cand trasul este falit, in care caz sentinta declarativa de faliment este suficienta pentru a exercita regresul. Daca trasul sau tertul a incetat din viata, protestul se va face de asemenea pe numele sau, dupa regulile precedente.

   Pct. 284. - Actul de protest se intocmeste la cerea posesorului cecului, la judecatoria in a carei raza teritoriala se afla locul platii cecului.
   Pct. 285. - Protestul intocmit in alt loc decat cel indicat prin cec sau in lipsa unei asemenea indicatii in alt loc decat cele mentionate in art. 2 si art. 8 din Legea asupra cecului este nul. Consecinta nulitatii protestului este decaderea posesorului din exercitiului actiunii sau executarii actiunii in regres.
   Pct. 286. - Protestul se intocmeste impotriva trasului sau a persoanei indicate a plati.
   Pct. 287. - Prin cuvantul domiciliu se intelege locul unde persoana obligata isi are locuinta sau sediul, iar prin expresia loc de plata se intelege intreg teritoriul localitatii respective. De aceea in cazul in care domiciliul persoanelor impotriva carora se intocmeste protestul nu poate fi gasit, protestul se va putea face la orice judecatorie de pe raza locului de plata, la libera alegere a posesorului cecului.
   Pct. 288. - Obligatia intocmirii protestului exista chiar daca persoanele impotriva carora acesta este intocmit nu sunt prezente la acel domiciliu.
   Pct. 289. - Incapacitatea persoanelor care trebuie sa plateasca cecul nu scuteste pe posesor de obligatia intocmirii protestului. Exceptie de la aceasta regula face numai situatia in care trasul a dat faliment. In acest caz, sentinta de declarare in stare de faliment a trasului tine loc de act de protest pentru exercitarea actiunii in regres.
   Pct. 290. - Daca persoana impotriva careia se intocmeste protestul a incetat din viata, actul de protest se va face nu pe numele mostenitorilor sai, ci pe numele decedatului, dupa regulile indicate in punctele precedente. In acest caz, posesorul cecului nu este scutit de intocmirea protestului pentru conservarea actiunii sau executarii actiunii in regres.

   In temeiul art. 61 din Legea nr. 59/1934 asupra cecului, modificata prin Ordonanta Guvernului nr. 11/1993, aprobata prin Legea nr. 83/1994:
   Protestul trebuie sa cuprinda:
   1. Anul, luna, ziua si ora in care a fost dresat;
   2. Numele si prenumele celui care a cerut facerea protestului;
   3. Numele persoanei contra careia s-a facut protestul:
   4. Aratarea locului in care a fost dresat cu mentiunea cercetarilor facute;
   5. Somatiunea de plata, cu raspunsurile primite sau motivate pentru care nu s-a obtinut nici un raspuns.
   Protestul va fi subscris de cel care l-a dresat.
   Protestul prin act separat va trebui sa cuprinda transcrierea exacta a cecului.

   Pct. 291 - In actul de protest este obligatoriu sa fie incluse urmatoarele elemente:
   a) anul, luna, ziua si ora intocmirii protestului;
   b) numele si prenumele celui care a cerut intocmirea protestului;
   c) numele si prenumele persoanei sau persoanelor impotriva carora s-a dresat protestul;
   d) indicarea locului in care a fost dresat protestul si mentionarea cercetarilor care au fost facute;
   e) somatia de plata, raspunsurile primite sau motivele pentru care nu s-a obtinut nici un raspuns.
   In cazul in care protestul este intocmit ca un act de cec, el va trebui sa cuprinda si transcrierea exacta a cecului.
   Pct. 292. - Protestul trebuie sa fie subscrise de executorul judecatoresc care l-a dresat.
   Pct. 293. - Lipsa totala a uneia sau a mai multor mentiuni esentiale din actul de protest poate atrage nulitatea acestuia, daca judecatorul de fond apreciaza ca ele nu rezulta nici expres, nici implicit din textul actului de protest.

   In temeiul art. 62 din Legea nr. 59/1934 asupra cecului:
   Protestul cerut de art. 43 poate fi inlocuit, daca posesorul consimte, printr-o declaratie de refuz de plata, scrisa si data pe titlu sau pe foaia de prelungire (ados) semnata de tras.
   Aceasta declaratiune, pentru a avea efectele protestului, trebuie investita cu data certa, in termenul stabilit pentru facerea protestului.
   In cazurile prevazute de primul alineat ala acestui articol, girul fara data se socoteste facut inainte de declaratie.

   Pct. 294. - Protestul este un act solemn, care nu poate fi dresat decat in conditiile prevazute de lege si nici nu poate fi inlocuit prin vreun alt act.
   Pct. 295. - Unica modalitate de inlocuire a actului de protest este urmatoarea: cu aprobarea posesorului cecului, cel impotriva caruia se dreseaza protestul da o declaratie de refuz de plata. Declaratia va fi scrisa si datata pe cec sau pe adaosul la acesta si va fi semnata de cel impotriva caruia protestul urma sa fie facut. Aceasta declaratie va trebui, in mod obligatoriu, sa poarte o data certa din interiorul termenului legal pentru dresarea protestului.
   Pct. 296. - In cazul in care cecul poarta un gir fara data si instrumentul este refuzat la plata, se considera ca girul a fost facut inainte de a se da declaratia de refuz de plata.

   In temeiul art. 63 din Legea nr. 59/1934 asupra cecului, modificata prin Ordonanta Guvernului nr. 11/1993, aprobata prin Legea nr. 83/1994:
   Judecatoriile vor tine un registru de proteste, in care se vor inregistra zilnic si in ordinea datei, cecurile protestate, cu efectuarea mentiunilor cerute de articolele precedente.
   In prima zi a fiecarei saptamani, fiecare judecatorie va trimite Camerei de Comert si Industrie judetene sau, dupa caz, a Municipiului Bucuresti, un tabel cu protestele de neplata a cecurilor facute in cursul saptamanii precedente. Acest tabel va indica data protestului, numele si prenumele persoanei impotriva careia s-a dresat protestul, ale celei care a cerut protestul, numele si prenumele tragatorului, suma de plata si ultima zi de prezentare a cecului protestat
   Originalul protestului facut prin act separat va fi predat posesorului cecului.

   Pct. 297. - Judecatoriile tin un registru special in care protestele sunt inregistrate in intregime, zilnic, in ordinea dresarii lor.
   Pct. 298. - In prima zi a fiecarei saptamani, pe baza registrului special de evidenta a protestelor pe care il tin, judecatoriile transmit catre Camera de comert si industrie a judetului respectiv sau a municipiului Bucuresti un tabel cu protestele de neplata dresate in cursul saptamanii precedente.
   Pct. 299. - Tabelele intocmite de judecatorii privind protestele de neplata cuprind urmatoarele elemente privind fiecare protest:
   a) data protestului;
   b) numele si prenumele persoanei impotriva careia s-a facut protestul;
   c) numele si prenumele persoanei care a cerut protestul;
   d) numele si prenumele tragatorului;
   e) suma de plata;
   f) ultima zi de prezentare a cecului protestat.
   Pct. 300. - Tabelele privind protestele dresate sunt un mijloc pentru cunoasterea situatiei financiare a comerciantilor sau a societatilor comerciale si luare unor eventuale masuri pentru declararea falimentului, in caz de incetare de plati, al unor comercianti sau al unor societati comerciale, acumularea unui numar important de proteste fiind un indiciu al acestei stari.
   Pe baza tabelelor privind protestele de neplata pe care Banca Nationala a Romaniei le va solicita Camerelor de comert si industrie judetene si a municipiului Bucuresti, Banca Nationala a Romaniei va organiza fisierul central de date privind cecurile protestate si va furniza, la cererea societatilor bancare, informatii privind aceste instrumente.

   In temeiul art. 64 din Legea nr. 59/1934 asupra cecului:
   In afara de cecurile la purtator, orice cec emis in Romania si platibil intr-un alt stat, poate fi tras in mai multe exemplare identice. Cand un cec este emis in mai multe exemplare, aceste exemplare trebuiesc a fi numerotate in insusi textul titlului: lipsind aceasta, fiecare exemplar se socoteste un cec distinct.

   Pct. 301. - Cecurile, cu exceptia cecurilor la purtator, pot fi trase in mai multe exemplare.
   Pct. 302. - In vederea evitarii abuzurilor care ar putea aparea in legatura cu cecurile trase in mai multe exemplare, Banca Nationala a Romaniei si societatile bancare vor respecta urmatoarele conditii pe care trebuie sa le indeplineasca aceste cecuri:
   a) sa fie un cec la ordin:
   b) sa fie un cec emis in Romania si platibil in alt stat:
   c) fiecare dintre exemplarele emise ale cecului sa fie numerotat in insusi textul cecului, in caz contrar fiecare fiind considerat un cec distinct.
   Pct. 303. - Pentru numerotare se pot folosi expresiile "primul exemplar", al "al doilea exemplar" etc. sau pur si simplu "exemplarul 1", "exemplarul 2" etc.

   In temeiul art. 65 din Legea nr. 59/1934 asupra cecului:
   Plata unuia din exemplare este liberatorie, chiar daca nu s-a stipulat ca o atare plata anuleaza efectul celorlalte exemplare.
   Girantul care a transmis exemplarele la diferite persoane, ca si girantii urmatori, sunt tinuti in temeiul tuturor exemplarelor purtand semnatura lor si care nu le-au fost inapoiate.

   Pct. 304. - Prin plata unui exemplar al aceluiasi cec, toti semnatarii sunt exonerati de obligatiile pe care si le asumasera, chiar daca nu s-a stipulat ca o astfel de plata anuleaza efectele obligatorii ale celorlalte exemplare.
   Pct. 305. - Exceptie de la regula enuntata in punctul precedent face doar situatia in care un girant a transmis exemplarele la diferite persoane. In acest caz, girantul respectiv si girantii urmatori lui sunt obligati la plata exemplarelor care poarta semnatura lor si care nu le-au fost inapoiate.

   In temeiul art. 66 din Legea nr. 59/1934 asupra cecului:
   In cazul alterarii textului unui cec, semnatarii posteriori alterarii sunt tinuti in termenii textului alterat: semnatarii anteriori sunt tinuti in termenii textului original.
   Cand un titlu nu rezulta sau nu se dovedeste ca semnatura a fost pusa inainte sau dupa alterare, se presupune ca a fost pusa inainte.

   Pct. 306. - Fiecare semnatar este obligat la plata cecului in masura in care a consimtit sa se oblige prin acest instrument.
   Pct. 307. - Prin alterarea unui cec se intelege stergerea, modificarea unor cuvinte, date sau mentiuni care au facut sau fac parte din textul instrumentului sau adaugarea altora.
   Pct. 308. - Alterarea unui cec valabil emis nu este o cauza de nulitate a instrumentului respectiv. Numai lipsa unor elemente esentiale atrage nulitatea acestui cec.
   Pct. 309. - Daca alterarea este facuta astfel incat pentru unii dintre semnatari nu se mai poate distinge cu certitudine care sunt obligatiile care le revin, fata de acestia si numai fata de acestia cecul este considerat inoperant.
   Pct. 310. - In cazul in care din cecul alterat nu rezulta cu claritate daca o semnatura a fost pusa inainte sau dupa data alterarii, se presupune ca semnatura a fost pusa inaintea alterarii.
   Pct. 311. - Regimul probator pentru combaterea acestei prezumtii nu este supus restrictiilor prevazute de art. 55 alin. 2 din Legea asupra cecului, privind exceptiile personale.

   In temeiul art. 67 din Legea nr. 59/1934 asupra cecului:
   In caz de pierdere, sustragere sau distrugere a cecului, posesorul va putea instiinta despre aceasta pe tras si sa solicite anularea titlului printr-o cerere adresata presedintelui judecatoriei de la locul de plata a cecului., Cererea va trebui sa arate mentiunile esentiale ale cecului.
   Presedintele judecatoriei, dupa examinarea cererii si a elementelor produse, ca si a dreptului posesorului, va pronunta in cel mai scurt timp posibil o ordonanta prin care, specificand datele cecului, il va declara nul in mainile oricui s-ar gasi si va autoriza a se face plata cecului dupa 15 zile de la publicarea ordonantei in Monitorul Oficial al Romaniei, daca intre timp detinatorul cecului nu a facut opozitie.
   Ordonanta trebuie sa fie notificata atat tragatorului, cat si trasului si publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, la cerea si pe cheltuiala petitionarului.
   Cu toata instiintarea, plata cecului facuta detinatorului mai inainte de notificarea ordonantei libereaza pe tras de obligatia de plata.

   Pct. 312. - Posesorul unui cec pierdut, sustras sau distrus poate cere anularea cecului printr-o cerere in care sa fie cuprinse mentiunile obligatorii ale cecului (procedura de amortizare).
   In cazul in care cecul este la purtator, cerea va trebui sa cuprinda elemente suficiente pentru ca instrumentul sa poata fi identificat.
   Pct. 313. - Cererea de anulare a cecului va trebui sa fie adresata presedintelui judecatoriei in a carei raza teritoriala se gaseste locul si adresa de plata ale cecului.
   Pct. 314. - Posesorul poate notifica trasului cererea de anulare introdusa la judecatorie privind pierderea, sustragerea sau distrugerea cecului, precum si termenul fixat pentru judecarea cauzei.
   Pct. 315. - Dupa examinarea cererii si a dovezilor aduse in sprijinul acesteia, presedintele judecatoriei careia i s-a adresat cererea se pronunta in cel mai scurt timp printr-o ordonanta in care sunt cuprinse elementele definitorii de identificare a cecului. Prin aceasta ordonanta cecul este declarat nul, indiferent in posesia cui s-ar gasi.
   Pct. 316. - Ordonanta trebuie sa fie publicata in Monitorul Oficial al Romaniei si notificata tragatorului si trasului, care nu mai poate plati valabil cecul unei persoane care il prezinta.
   Pct. 317. - Dupa trecerea a 15 zile de la publicarea textului ordonantei in Monitorul Oficial al Romaniei, este autorizata plata cecului catre posesorul legitim, beneficiar al hotararii judecatoresti.
   Pct. 318. - Inainte de notificarea ordonantei catre tragator si tras, plata facuta de tras il exonereaza pe acesta de obligatia de plata, indiferent de introducerea cererii de anulare a cecului si de notificarea acesteia catre tras.
   Pct. 319. - Cheltuielile de notificare, catre tragator si tras, a pierderii, distrugerii sau sustragerii cecului, cat si cele efectuate cu publicarea ordonantei in Monitorul Oficial al Romaniei sunt in sarcina petitionarului.

   In temeiul art. 68 din Legea nr. 59/1934 asupra cecului:
   In termen de 15 zile de la publicarea ordonantei in Monitorul Oficial al Romaniei detinatorul cecului va putea face opozitie in contra acestei ordonante, opozitie ce se va comunica petitionarului, trasului si tragatorului, o data cu citarea lor inaintea tribunalului locului de plata.

   Pct. 320. - Detinatorul cecului poate face opozitie la judecatoria competenta in termen de 15 zile de la publicarea ordonantei in Monitorul Oficial al Romaniei.
   Pct. 321. - Judecatoria competenta a judeca opozitia facuta de detinatorul cecului este judecatoria care a emis ordonanta, respectiv judecatoria locului de plata.
   Pct. 322. - Opozitia facuta de detinatorul cecului la judecatoria competenta va fi notificata in copie ata petitionarului, cat si trasului si tragatorului, cu ocazia citirii lor inaintea instantei.

   In temeiul art. 69 din Legea nr. 59/1934 asupra cecului:
   Pana la implinirea termenului prevazut de art. 67, petitionarul va putea exercita toate actele de conservare a drepturilor sale si poate sa ceara plata cecului, dand cautiune sau, in lipsa de cautiune, consemnarea sumei.

   Pct. 323. - Pe baza ordonantei obtinute de la presedintele judecatoriei locului de plata si pana la implinirea termenului prevazut in art. 67 din Legea asupra cecului, posesorul unui cec pierdut, sustras sau distrus poate indeplini toate actele de conservare a drepturilor sale.
   Pct. 324. - Pe baza ordonantei obtinute, petitionarul va putea cere imediat plata cecului, dand insa o cautiune egala cu suma pretinsa.
   Pct. 325. - In loc sa ceara plata, petitionarul poate solicita ca trasul sa consemneze suma pretinsa, pana la implinirea termenului prevazut in art. 67 din Legea asupra cecului.

   In temeiul art. 70 din Legea nr. 59/1934 asupra cecului:
   Dupa trecerea termenului prevazut de art. 69, fara a se fi facut opozitie, sau dupa respingerea opozitiei, printr-o hotarare ramasa definitiva, cecul pierdut sau sustras nu mai are nici un efect. Oricine a obtinut inlocuirea cecului va putea sa ceara plata cecului, prezentand ordonanta de anulare si certificatul grefei respective de neintroducerea opozitiei la termen, sau prezentand hotararea definitiva de respingerea opozitiei.

   Pct. 326. - Dupa trecerea termenului de 15 zile de la publicarea in Monitorul Oficial al Romaniei, fara a se face opozitie din partea detinatorului cecului sau dupa respingerea opozitiei printr-o hotarare ramasa definitiva, cecul pierdut, sustras sau distrus este anulat, el nemaiputand produce nici un efect.
   Pct. 327. - Ordonanta de anulare a cecului sau hotararea de respingere a opozitiei are ca efect nu numai anularea cecului pierdut, sustras sau distrus, ci si crearea unui cec nou care il inlocuieste pe cel anulat.
   Pct. 328. - Plata cecului va putea fi ceruta de persoana care a obtinut inlocuirea instrumentului pierdut, sustras sau distrus. In acest scop, aceasta persoana va trebui sa prezinte fie ordonanta de anulare si un certificat de la judecatoria respectiva ca nu s-a introdus opozitia in termen, fie hotararea definitiva de respingere a opozitiei.

   In temeiul art. 71 din Legea nr. 59/1934 asupra cecului:
   In caz de pierderea, sustragerea sau distrugerea unui cec avand clauza "netransmisibil", nu se poate cere anularea lui; primitorul va putea cere insa trasului si tragatorului inlocuirea cecului printr-un duplicat.

   Pct. 329. - Cecul care poarte mentiunea "netransmisibil" nu poate fi platit decat persoanei care l-a primit sau, la cererea acesteia, cecul poate fi platit prin creditarea contului sau curent.
   Pct. 330. - Cecul care poarta clauza "netransmisibil", pierdut, sustras sau distrus nu poate fi anulat, lui neputandu-i-se aplica procedura mentionata in art. 67-70 si art. 72 din Legea asupra cecului.
   Primitorul are posibilitatea de a cere trasului si tragatorului inlocuirea de comun acord a respectivului cec.

   In temeiul art. 72 din Legea nr. 59/1934 asupra cecului:
   Ordonanta sau hotararea ramasa definitiva stinge orice drept decurgand din cecul anulat, fara a prejudeca eventualele actiuni ale posesorului fata de cel care a obtinut anularea.

   Pct. 331. - Dupa eliberarea ordonantei de anulare a cecului si publicarea acesteia in Monitorul Oficial al Romaniei sau dupa ramanerea definitiva a hotararii judecatoriei de respingere a opozitiei, orice drepturi privind respectivul cec pot fi exercitate numai pe baza noului instrument creat ca urmare a procedurii de amortizare.
   Pct. 332. - Detinatorul cecului, care a admis prin neintroducerea opozitiei sa se deruleze si sa se finalizeze procedura de amortizare a cecului sau a carui opozitie a fost respinsa de judecatorie, nu mai poate sa exercite drepturile decurgand din cec decat pe calea dreptului comun si nu pe cale dreptului cambial.

   In temeiul art. 73 din Legea nr. 59/1934 asupra cecului:
   Actiunile de regres ale posesorului impotriva girantilor, tragatorului sau celorlalti obligati, se prescriu prin 6 luni, socotite de la expirarea termenului de prezentare.
   Actiunile de regres ale diferitilor obligati la plata cecului, unii impotriva altora, se prescriu prin 6 luni, socotite din ziua in care obligatul a platit cecul, sau din ziua in care actiunea in regres a fost pornita impotriva sa.

   Pct. 333. - Obligatiile in temeiul cecului cu exceptia clauzelor de stingere admise de dreptul comun, se sting prin decadere (art. 30 din Legea asupra cecului) si prin prescriptie.
   Pct. 334. - Prin prescriptie se intelege mijlocul de stingere a dreptului la actiune, prin neexercitarea acelui drept in intervalul de timp stabilit de lege. Prescriptia face ca titularul unui drept subiectiv sau creditorul care a ramas inactiv un anumit rastimp sa-si piarda ocrotirea dreptului respectiv pe calea actiunii in justitie si, o data cu aceasta, posibilitatea de a obtine executarea silita a obligatiei corelative lui.
   Pct. 335. - Durata prescriptiei in materie de cec este urmatoarea:
   a) 6 luni calculate de la expirarea termenului de prezentare in ceea ce priveste actiunea in regres a posesorului impotriva girantilor, tragatorului sau celorlalti obligati;
   b) 6 luni calculate din ziua in care obligatul a platit cecul sau din ziua in care actiunea in regres a fost pornita impotriva sa, in ceea ce priveste actiunile in regres ale diferitilor obligati la plata cecului, unii impotriva altora.

   In temeiul art. 74 din Legea nr. 59/1934 asupra cecului:
   Intreruperea prescriptiei nu are efect decat impotriva aceluia fata de care actul de intrerupere a fost facut.

   Pct. 336. - Obligatiile prin cec fiind autonome, intreruperea prescriptiei impotriva unuia dintre obligati nu are efect fata de ceilalti.
   Pct. 337. - Prescriptia se intrerupe prin recunoasterea dreptului a carui actiune se prescrie, facuta de cel in folosul caruia acesta curge, prin introducerea unei cereri de chemare in judecata sau printr-un act incepator de executare.

   In temeiul art. 75 din Legea nr. 59/1934 asupra cecului, modificata prin Ordonanta Guvernului nr. 11/1993, aprobata si modificata prin Legea nr. 83/1994:
   Prin expresiile societate bancara si alta societate de credit, intrebuintate in legea de fata, se intelege persoanele juridice prevazute de legislatia privind activitatea bancara si de credit.

   Pct. 338. - Prin expresiile societate bancara si societate de credit, in Legea asupra cecului si in prezentele norme-cadru, se intelege persoanele juridice prevazute de legislatia romana privind activitatea bancara si de credit.

   In temeiul art. 76 din Legea nr. 59/1934 asupra cecului:
   Cand cea din urma zi a termenului prescris de lege, pentru indeplinirea actelor privitoare la cec si in special pentru prezentarea sau pentru facerea protestului sau a unui act echivalent este o zi de sarbatoare legala, acest termen este prorogat pana la prima zi lucratoare ce urmeaza.
   Zilele de sarbatoare legale intermediare sunt cuprinse in calculul termenului.

   Pct. 339.- Banca Nationala a Romaniei si societatile bancare stabilesc si comunica oficial programul lor in zilele lucratoare in care se efectueaza prezentarea la plata, precum si orice alte operatiuni cu cecuri.
   In cazul in care termenul prevazut de Legea asupra cecului, privind diferitele operatiuni cu cecuri, are, ca ultima zi o zi de sarbatoare legala, acesta se prelungeste pana la prima zi lucratoare care urmeaza. Zilele de sarbatoare legala sunt cuprinse in calculul termenelor legale prevazute de Legea asupra cecului, privind diferitele operatiuni cu cecuri.

   In temeiul art. 77 din Legea nr. 59/1934 asupra cecului:
   In termenele prevazute prin prezenta lege nu se socoteste ziua de la care ele incep sa curga.

   Pct. 340. - Termenele legale prevazute in Legea asupra cecului si in prezentele norme-cadru se calculeaza incepand cu ziua urmatoare celei in care ele incep sa curga.

   In temeiul art. 78 din Legea nr. 59/1934 asupra cecului:
   Nu sunt admise termenele de gratie nici legale, nici judecatoresti.

   Pct. 341. - In raporturile rezultate in temeiul cecului, debitorilor nu le pot fi acordate termene de gratie de nici un fel, nici prin lege, nici pe cale judecatoreasca.

   In temeiul art. 79 din Legea nr. 59/1934 asupra cecului, modificata prin Ordonanta Guvernului nr. 11/1993, aprobata si modificata prin Legea nr. 83/1994:
   Cecul circular este un titlu de credit la ordin, emis de o societate bancara sau o alta societate de credit, anume autorizate pentru sume ce le are disponibile de la primitorii cecurilor in momentul emisiunii, platibil la vedere in oricare din locurile aratate de emitent.

   Pct. 342. - Cecul circular este un titlu de credit la ordin, emis de catre o societate bancara asupra unitatilor sale bancare sau asupra altei societati bancare.
   Pct. 343. - Cecul circular este platibil la vedere in oricare dintre locurile indicate pe instrument de catre societatea bancara emitenta.
   Pct. 344. - De regula, in cecul circular societatea bancara emitenta este atat tragator, cat si tras.
   Societatea bancara sau alta societate de credit, autorizate sa emita cecuri circulare, trebuie sa depuna la Banca nationala a Romaniei, cel mai tarziu pana a doua zi de la emitere, o cautiune in titluri de stat garantate de stat, sau lombardabile la Banca Nationala a Romaniei, socotite la cursul zilei de 40% din valoarea cecurilor circulare emise zilnic, cautiune asupra careia posesorii unor asemenea cecuri au un privilegiu special.
   Cautiunea nu se va putea restitui de Banca Nationala a Romaniei decat contra prezentarii cecului respectiv, cu mentiunea ACHITAT.
   In cazul in care un cec circular tragatorul si trasul nu sunt una si aceeasi societate bancara, intre ele este obligatoriu sa existe intelegeri bilaterale.
   Pct. 345. - Prin cecul circular, societatea bancara emitenta se obliga definitiv sa efectueze plata cecului respectiv in favoarea beneficiarului, care este si clientul sau.
   Sursa de fonduri din care societatea bancara emitenta efectueaza plata o constituie disponibilul constituit in prealabil de beneficiarului cecului circular, clientul sau.
   Beneficiarului cecului circular I se poate efectua plata la oricare dintre locurile indicate pe instrument de catre societatea bancara emitenta.
   Pct. 346. - Pentru ca o societate bancara sa poata emite cecuri circulare este necesara intrunirea urmatoarelor conditii:
   a) eliberarea de catre Banca Nationala a Romaniei a unei autorizatii speciale in acest scop;
   b) existenta, in momentul emiterii, la societatea bancara emitenta, a sumelor disponibile de la primitorii cecurilor circulante;
   c) depunerea la Banca Nationala a Romaniei a unei cautiuni in titluri de credit de stat, garantate de stat sau lombardibile la Banca Nationala a Romaniei, calculate la cursul zilei, in valoare de 40% din totalul sumelor cecurilor circulante emise zilnic.
   Pct. 347. - Cautiunea depusa de catre societatea bancara in legatura cu emiterea de cecuri circulare reprezinta o garantie pentru posesorii cecurilor circulare care au un privilegiu special asupra ei.
   Pct. 348. - Banca Nationala a Romaniei va inapoia cautiunea societatii bancare care a emis cecul circular, numai in schimbul prezentarii cecului circular respectiv cu mentiunea "achitat".

   In temeiul art. 80 din Legea nr. 59/1934 asupra cecului, modificata prin Ordonanta Guvernului nr. 11/1993, aprobata si modificata prin Legea nr. 83/1994:
   Cecul circular va cuprinde:
   1. Denumirea de "cec circular" in cuprinsul titlului;
   2. Promisiunea neconditionata de a plati la vedere o anumita suma de bani;
   3. Numele si prenumele primitorului;
   4. Aratarea datei si locului in care cecul circular a fost emis;
   5. Semnatura societatii bancare sau a societatii de credit.
   Titlul caruia ii lipseste vreuna din conditiunile mai sus aratate nu are valoarea de ce circular.

   Pct. 349. - Cecul circular cuprinde urmatoarele mentiuni obligatorii:
   a) denumirea de "cec circular" in cuprinsul instrumentului, astfel incat sa rezulte cu precizie intentia emitentului de a se supune dispozitiilor legale privind acest tip de instrument;
   b) promisiunea neconditionata a societatii bancare de a plati la vedere o anumita suma de bani;
   c) numele si prenumele primitorului, clientul societatii bancare emitente;
   d) data si locul in care a fost emis cecul circular;
   e) semnatura reprezentantului legal al societatii bancare emitente.
   Pct. 350. - Este interzisa emiterea de cecuri circulare la purtator.
   Pct. 351. - Standardul de continut obligatoriu al cecului circular este prezentat in anexa nr. 4.
   Pct. 352. - cecului circular caruia ii lipseste unul dintre elementele mentionate in pct. 349 din prezentele norme-cadru nu are valoarea unui cec circular.

   In temeiul art. 81 din Legea nr. 59/1934 asupra cecului:
   Posesorul decade din dreptul de regres daca nu prezinta titlul la plata in termen de 30 de zile de la emisiune.
   Pct. 353. - Cecul circular este platibil la vedere in termen de 30 de zile de la data emiterii. posesorul care nu prezinta cecul la plata in acest interval decade din dreptul de regres.
   Pct. 354. - Posesorul care nu s-a prezentat la plata in termen de 30 de zile de la data emiterii sau caruia plata nu i-a fost efectuata la prezentare are dreptul la o actiune impotriva societatii bancare emitente. Acest drept se prescrie in termen de 3 ani de la data emiterii.
   Actiunea contra emitentului se prescrie prin trecere de 3 ani de la data emisiunii.
   Pct. 355. - Daca societatea bancara emitenta a ajuns in urma circulatiei cecului circular, in posesia acestuia, inseamna ca ciclul economic pentru care a fost destinat respectivul instrument a fost incheiat. Girul in favoarea societatii bancare emitente stinge obligatia asumata prin cecul circular.
   Girul in favoarea emitentului stinge cecul.

   In temeiul art. 82 din Legea nr. 59/1934 asupra cecului, modificata prin ordonanta Guvernului nr. 11/1993, aprobata si modificata prin Legea nr. 83/1994:
   Societatea bancara sau alta societate de credit poate incredinta emiterea de cecuri circulare unei societati bancare corespondente, cu conditia insa ca cecul emis sa poarte viza societatii bancare sau a societatii de credit autorizate, iar corespondentul sa semneze ca reprezentant al acelei societati bancare sau societati de credit autorizate.

   Pct. 356. - O societate bancara emitenta poate incredinta emiterea in numele sau de cecuri circulare de catre o societate bancara corespondenta, daca sunt intrunite urmatoarele conditii:
   a) cecul circular astfel emis sa poarte sigla societatii bancare care incredinteaza efectuarea acestei operatiuni altei societati bancare;
   b) societatea bancara emitenta sa semneze ca reprezentant al celeilalte societati bancare.

   In temeiul art. 83 din Legea nr. 59/1934 asupra cecului, modificata prin ordonanta Guvernului nr. 11/1993, aprobata si modificata prin Legea nr. 83/1994:
   Sunt aplicabile cecului circular, in masura in care nu se deroga prin prezenta lege si nu sunt necompatibile cu aceasta, toate dispozitiunile din legea cambiala referitoare la gir, plata, protest, regres, prescriptie, cum si cele relative la titlurile cu semnaturi false sau ale unor persoane incapabile.

   Pct. 357. - cecului circular ii sunt aplicabile, in masura in care nu se deroga prin prezenta lege si nu sunt necompatibile cu acestea, toate dispozitiile din Legea asupra cecului referitoare la gir, plata, protest, regres, prescriptie, ca si cele referitoare la cecurile cu semnaturi false sau ale unor persoane incapabile.
   De asemenea, se vor aplica cecului circular dispozitiile necontrare referitoare la cecul barat, numai in cont, netransmisibil si la cecul de calatorie.
   Pct. 358. - In ceea ce priveste procedura de anulare si inlocuire a cecului circular se vor respecta urmatoarele reguli:
   a) cererea de anulare a unui cec circular pierdut, furat sau distrus se adreseaza presedintelui judecatoriei in a carei raza de actiune societatea bancara emitenta sau o unitate a sa, nominalizata pe instrument, isi are sediul.
   b) notificarea ordonantei judecatoresti prin care se declara nul cecul circular va fi facuta de una dintre cele mai apropiate unitati apartinand societatii bancare emitente, petitionarului;
   c) ordonanta judecatoreasca trebuie sa fie comunicata in timp util, pe cheltuiala petitionarului, de catre unitatea bancara incunostintata, tuturor unitatilor bancare nominalizate pe instrument.
   De asemenea se vor aplica cecului circular dispozitiunile necontrarii referitoare la cecul barat, numai in cont, netransmisibil si de calatorie. In procedura de anulare si inlocuirea cecului circular, se vor aplica dispozitiunile art. 67, cu urmatoarele modificari:
   Cererea va fi adresata presedintelui judecatoriei in a carei raza teritoriala emitentul are un stabiliment.
   Notificarea ordonantei se va face de unul din stabilimentele cele mai apropiate ale emitentului care, pe cheltuiala petitionarului, va instiinta de indata despre aceasta toate stabilimentele locurilor de plata unde cecul este platibil.
   Opozitia se va face la instanta care a dat ordonanta, comunicandu-se petitionarului si reprezentantului emitentului copie de pe opozitie odata cu citatia.
   Emitentul care a platit cecul circular, cu toata instiintarea despre pierderea sau sustragerea cecului, nu raspunde de plata facuta inainte de notificarea ordonantei de anulare. De asemenea, emitentul care a platit un cec circular chiar dupa primirea notificarii, nu este responsabil daca plata a fost facuta de un stabiliment caruia dintr-un fapt neimputabil emitentului, nu i-a putut aduce la cunostinta notificarea ordonantei de anulare.
   In caz de pierdere, sustragere sau distrugerea unui cec circular netransmisibil nu se va putea folosi procedura de anulare, insa primitorul are dreptul de a obtine, dupa 20 de zile de la instiintare, plata cecului de la stabilimentul la care s-a facut instiintarea.
   Pct. 359. - Opozitia la ordonanta judecatoreasca privind anularea si inlocuirea cecului circular se face la judecatoria care a emis aceasta ordonanta.
   Este obligatorie trimiterea unei copii dupa opozitie petitionarului si reprezentantului societatii bancare emitente, impreuna cu citatia.
   Pct. 360. - Societatea bancara emitenta care a platit cecul circular, chiar daca a fost instiintata de pierderea sau sustragerea lui, nu raspunde de plata facuta inainte de notificarea ordonantei de anulare.
   Pct. 361. - Societatea bancara emitenta care a platit un cec circular, chiar dupa primirea notificarii, nu raspunde daca plata a fost facuta de o unitate a sa care nu a putut lua cunostinta de notificarea ordonantei de anulare dintr-un fapt neimputabil societatii bancare emitente.
   Pct. 362. - Pentru cecul circular care poarta mentiunea "netransmisibil" nu se poate folosi procedura de anulare. Primitorul are dreptul sa obtina plata cecului circular de la unitatea societatii bancare emitente careia I s-a adus la cunostinta pierderea, sustragerea sau distrugerea respectivului cec circular la 20 de zile de la data notificarii acestui fapt.

   In temeiul art. 84 din Legea nr. 59/1934 asupra cecului:

   Pct. 363. - Banca nationala a Romaniei si societatile bancare vor sesiza organele penale competente asupra tuturor situatiilor de incalcare a prevederilor Legii asupra cecului, depistate in cadrul activitatii lor si sanctionate in temeiul art. 84 si 85 ale acestei legi.
   Se va pedepsi cu amenda de la 5.000 - 100.000 lei si inchisoare de la 6 luni pana la un an, afara de cazul cand faptul constituie un delict sanctionat cu o pedeapsa mai mare, in care caz se aplica pedeapsa:
   1. Oricine emite un cec fara a fi avut autorizarea trasului;
   2. Oricine emite un cec fara a avea la tras disponibil suficient, sau dupa ce a tras cecul si mai inainte de trecerea termenelor fixate pentru prezentare, dispune altfel, in total sau in partea de disponibil avut;
   3. Oricine emite un cec cu data falsa sau caruia ii lipseste unul din elementele esentiale cerute de alineatele 1, 2, 3, si 5 ale art. 1 si art. 11;
   4. Oricine emite un cec contrar dispozitiilor ultimului alineat al art. 6.
   Daca in cazurile prevazute la alineatele 2 si 3 de mai sus, emitentul procura trasului disponibil necesar mai inainte de prezentarea cecului, pedeapsa se reduce la jumatate. Cand emiterea cecului se datoreste unui fapt scuzabil, emitentul va fi aparat de pedeapsa.

   In temeiul art. 85 din Legea nr. 59/1934 asupra cecului:
   Societatile bancare sau societatile de credit neautorizate sau carora li s-a revocat autorizarea, care emit cecuri circulare, se vor pedepsi cu amenda de la 100000 - 1000000 lei afara de cazul in cand legea prevede sanctiuni mai mari, in care caz se vor aplica acele sanctiuni.

   In temeiul art. IV din Legea nr. 83/1994 articolele 86, 87 si 88 din Legea nr. 59/1934 asupra cecului se abroga.

   PARTEA a-II-a
Dispozitiile finale

   Pct. 364. - Banca Nationala a Romaniei si societatile bancare au obligatia sa arhiveze cecurile care au facut obiectul operatiunilor lor pe o perioada de 5 ani de la data platii.
   Pct. 365. - Anexele fac parte integranta din prezentele norme-cadru si sunt obligatorii pentru societatile bancare si Banca Nationala a Romaniei din punct de vedere al formei si continutului.
   Pct. 336. - Prezentele norme-cadru se publica in Monitorul Oficial al Romaniei si intra in vigoare la data stabilita prin ordinnr. 138/1995.

   ANEXA  Nr. 1

   

   ANEXA  Nr. 1

   

   ANEXA  Nr. 2

   

   ANEXA  Nr. 2

   

   ANEXA  Nr. 3

   

   ANEXA  Nr. 3

   

   ANEXA  Nr. 4

   

   ANEXA  Nr. 4