Buletinul lunar BCE - octombrie 2008


Decizii adoptate la date de 8 octombrie 2008

Această ediţie a Buletinului lunar a fost finalizată înainte de adoptarea deciziei Consiliului guvernatorilor de a reduce ratele dobânzilor reprezentative ale BCE şi de a modifica procedura de licitaţie şi coridorul de variaţie a facilităţilor permanente la data de 8 octombrie 2008. Comunicatul de presă privind decizia menţionată este redat în continuare.

Decizii de politică monetară

Pe parcursul actualei crize financiare, băncile centrale s-au aflat în permanenţă în strânsă consultare şi au cooperat în cadrul unor acţiuni comune fără precedent, cum ar fi furnizarea de lichidităţi în scopul reducerii tensiunilor de pe pieţele financiare.

Presiunile inflaţioniste au început să se atenueze în mai multe ţări, reflectând parţial diminuarea substanţială a preţurilor energiei şi ale altor materii prime. Anticipaţiile inflaţioniste înregistrează o temperare şi rămân ancorate la niveluri compatibile cu stabilitatea preţurilor. Recenta intensificare a crizei financiare a amplificat riscurile în sensul decelerării la adresa creşterii economice şi a condus la atenuarea riscurilor în sensul creşterii la adresa stabilităţii preţurilor.

Prin urmare, este necesară relaxarea condiţiilor monetare la nivel internaţional. În consecinţă, Bank of Canada, Bank of England, Banca Centrală Europeană (BCE), Rezervele Federale ale SUA, Sveriges Riksbank şi Banca Naţională a Elveţiei anunţă astăzi reducerea ratelor dobânzilor de politică monetară. Banca Japoniei îşi exprimă susţinerea deplină pentru aceste măsuri.

Consiliul guvernatorilor BCE a adoptat, în cadrul unei teleconferinţe, următoarele decizii de politică monetară:

  • rata minimă a dobânzii acceptate la operaţiunile principale de refinanţare ale Eurosistemului se va reduce cu 50 puncte de bază, până la 3,75%, începând cu operaţiunea care urmează să fie decontată la data de 15 octombrie 2008.
  • rata dobânzii la facilitatea de creditare marginală se va reduce cu 50 puncte de bază, până la 4,75%, cu efect imediat.
  • rata dobânzii la facilitatea de depozit se va reduce cu 50 puncte de bază, până la 2,75%, cu efect imediat.

În zona euro, riscurile inflaţioniste în sensul creşterii au continuat să se atenueze. Este în continuare imperios necesar să se evite generalizarea efectelor secundare asupra procesului de stabilire a preţurilor şi a salariilor. Menţinerea ancorării ferme a anticipaţiilor inflaţioniste la niveluri compatibile cu obiectivul stabilităţii preţurilor şi asigurarea acesteia din urmă pe termen mediu vor susţine dezvoltarea durabilă şi creşterea gradului de ocupare a forţei de muncă, contribuind la stabilitatea financiară.

Modificări ale procedurii de licitaţie curente şi ale coridorului de variaţie a facilităţilor permanente

Consiliul guvernatorilor Băncii Centrale Europene (BCE) a hotărât astăzi, în cadrul unei teleconferinţe, adoptarea următoarelor două măsuri:

Începând cu operaţiunea decontată la data de 15 octombrie 2008, operaţiunile principale de refinanţare săptămânale se vor derula prin intermediul unei proceduri de licitaţie la rată fixă, cu alocare integrală la rata dobânzii aplicată operaţiunilor principale de refinanţare, care este, în prezent, de 3,75%.

Începând cu data de 9 octombrie 2008, BCE va reduce coridorul de variaţie a facilităţilor permanente de la 200 puncte de bază la 100 puncte de bază în jurul ratei dobânzii la operaţiunile principale de refinanţare. Prin urmare, începând cu data de 9 octombrie 2008, rata facilităţii de creditare marginală va fi redusă de la 100 la 50 puncte de bază peste nivelul ratei dobânzii la operaţiunile principale de refinanţare, care este, în prezent de 4,25%, iar rata facilităţii de depozit va fi modificată de la 100 la 50 puncte de bază sub nivelul ratei dobânzii la operaţiunile principale de refinanţare, care este, în prezent, de 3,25%.

Cele două măsuri vor rămâne în vigoare atât timp cât va fi necesar şi cel puţin până la sfârşitul primei perioade de constituire a rezervelor din anul 2009, la data de 20 ianuarie.

BCE va continua să orienteze lichiditatea în vederea instituirii unor condiţii echilibrate, într-o manieră compatibilă cu obiectivul menţinerii ratelor dobânzii pe termen scurt la un nivel apropiat de rata dobânzii la operaţiunile principale de refinanţare.



Editorial [1]

În şedinţa din data de 2 octombrie 2008, Consiliul guvernatorilor BCE a hotărât, pe baza analizelor economice şi monetare periodice, ca ratele dobânzilor reprezentative ale BCE să rămână nemodificate. Consiliul guvernatorilor a dezbătut pe larg recenta intensificare a turbulenţelor de pe pieţele financiare şi impactul pe care acestea l-ar putea avea asupra activităţii economice şi a inflaţiei, recunoscând gradul de incertitudine deosebit de ridicat în urma celor mai recente evoluţii. În acest context, Consiliul guvernatorilor a subliniat că menţinerea ancorării ferme a anticipaţiilor inflaţioniste la niveluri compatibile cu obiectivul stabilităţii preţurilor are o importanţă crucială. Stabilitatea preţurilor favorizează alocarea eficientă a resurselor, limitează primele de risc de inflaţie şi costurile de finanţare pe termen lung şi menţine puterea de cumpărare a euro, susţinând astfel dezvoltarea durabilă şi creşterea gradului de ocupare a forţei de muncă şi contribuind la stabilitatea financiară. Cele mai recente date confirmă fără echivoc faptul că activitatea economică din zona euro înregistrează o decelerare de ritm, în contextul temperării cererii interne şi al înăspririi condiţiilor de finanţare. Totodată, Consiliul guvernatorilor a recunoscut că este posibil ca ratele anuale ale inflaţiei să se menţină pentru o perioadă net superioare nivelurilor compatibile cu stabilitatea preţurilor. Pe fondul scăderii cererii, riscurile în sensul creşterii la adresa stabilităţii preţurilor s-au atenuat într-o oarecare măsură, dar nu au dispărut. Deşi expansiunea încă robustă a masei monetare indică existenţa unor riscuri în sensul creşterii la adresa stabilităţii preţurilor pe termen mediu, dinamica înregistrată de credite şi de agregatul monetar în sens larg continuă să prezinte unele indicii de temperare. În acest context, Consiliul guvernatorilor a subliniat că este în continuare imperios necesar să se evite generalizarea efectelor secundare asupra procesului de stabilire a preţurilor şi a salariilor şi a solicitat tuturor părţilor implicate să manifeste responsabilitate cu privire la provocările deosebite cu care se confruntă în prezent. În consecinţă, Consiliul guvernatorilor confirmă hotărârea de a asigura stabilitatea preţurilor pe termen mediu, continuând să monitorizeze cu deosebită atenţie toate evoluţiile în perioada următoare.

În ceea ce priveşte analiza evoluţiilor curente ale activităţii economice, se impune a fi subliniat faptul că situaţia actuală este caracterizată de un grad de incertitudine deosebit de ridicat, generat în mare parte de intensificarea recentă a turbulenţelor de pe pieţele financiare. Aceasta complică orice evaluare a perspectivelor privind activitatea economică pe termen scurt şi mediu. Întrucât efectele adverse ale prelungirii şi intensificării turbulenţelor de pe pieţele financiare se resimt la nivelul întregii economii mondiale, cele mai recente date confirmă fără echivoc faptul că activitatea economică din zona euro înregistrează o decelerare de ritm, în contextul temperării cererii interne şi al înăspririi condiţiilor de finanţare. Scăderea preţului petrolului de la nivelul record consemnat în luna iulie şi menţinerea ritmului de creştere a economiilor de piaţă emergente ar putea favoriza o redresare treptată în cursul anului 2009.

În opinia Consiliului guvernatorilor, perspectivele economice sunt influenţate de amplificarea riscurilor în sensul decelerării, care decurg îndeosebi din posibilitatea ca persistenţa tensiunilor de pe pieţele financiare să aibă un impact negativ mai puternic asupra economiei reale decât cel anticipat în prezent. Alte riscuri în sensul decelerării se referă la posibilitatea unor noi majorări ale preţurilor extrem de volatile ale energiei şi alimentelor, la eventualele corecţii abrupte determinate de dezechilibrele pe plan mondial şi la intensificarea presiunilor protecţioniste.

Referitor la evoluţia preţurilor, rata anuală a inflaţiei IAPC s-a menţinut la un nivel net superior celui compatibil cu stabilitatea preţurilor începând cu toamna anului 2007, situându-se la 3,6% în luna septembrie 2008, potrivit estimării preliminare a Eurostat, după ce a înregistrat nivelul de 3,8% în luna august. Menţinerea acestui nivel îngrijorător al ratei inflaţiei este în mare măsură consecinţa efectelor directe şi indirecte ale creşterilor anterioare considerabile consemnate de preţurile energiei şi alimentelor pe pieţele internaţionale. În plus, majorările salariale s-au accentuat semnificativ în ultimele trimestre, în pofida încetinirii creşterii economice şi în condiţiile decelerării dinamicii productivităţii muncii. Rezultatul acestei evoluţii a fost sporirea considerabilă în trimestrul II 2008 a costului unitar cu forţa de muncă până la 3,4% pe bază anuală, după câţiva ani în care s-au consemnat creşteri mai moderate, în intervalul 1-1,5%.

Privind în perspectivă, pe baza actualelor cotaţii futures ale materiilor prime, este posibil ca ratele anuale ale inflaţiei IAPC să se menţină pentru o perioadă net superioare nivelurilor compatibile cu stabilitatea preţurilor şi să înregistreze o moderare treptată pe parcursul anului 2009. În cadrul orizontului pe termen mediu relevant pentru politica monetară, pe fondul temperării cererii, riscurile în sensul creşterii la adresa stabilităţii preţurilor s-au atenuat într-o oarecare măsură, dar nu au dispărut. Printre aceste riscuri se numără posibilitatea menţinerii şi intensificării efectelor indirecte asupra preţurilor de consum, generate de majorările anterioare ale preţurilor materiilor prime, precum şi o nouă majorare a acestora din urmă. În special, există o preocupare intensă privind eventualitatea accentuării semnificative a presiunilor inflaţioniste ca urmare a manifestării unor efecte secundare generalizate asupra procesului de stabilire a preţurilor şi a salariilor. În plus, ar putea fi înregistrate şi majorări neprevăzute ale impozitelor indirecte şi ale preţurilor administrate.

În acest context, este imperios necesar ca anticipaţiile inflaţioniste pe termen mediu şi lung să se menţină ferm ancorate la niveluri compatibile cu stabilitatea preţurilor, fapt cu atât mai important într-un mediu caracterizat de un grad de incertitudine deosebit de ridicat. Trebuie evitată generalizarea efectelor secundare generate de impactul scumpirilor anterioare ale energiei şi alimentelor asupra procesului de stabilire a preţurilor şi a salariilor. Consiliul guvernatorilor monitorizează cu deosebită atenţie procesul de stabilire a preţurilor şi negocierile salariale din ţările zonei euro şi îşi exprimă din nou îngrijorarea cu privire la existenţa unor mecanisme de indexare a salariilor nominale cu indicele preţurilor de consum. Aceste mecanisme implică riscul unor şocuri în sens ascendent la adresa inflaţiei, de natură să declanşeze spirala preţuri-salarii, ceea ce ar influenţa negativ gradul de ocupare a forţei de muncă şi competitivitatea din ţările respective. În consecinţă, Consiliul guvernatorilor solicită eliminarea acestor mecanisme.

În ceea ce priveşte analiza monetară, cele mai recente date monetare se referă la sfârşitul lunii august şi, astfel, nu ilustrează impactul recentei intensificări a turbulenţelor de pe pieţele financiare. Datele ulterioare vor fi atent analizate pentru a se putea evalua acest impact. Ca observaţie generală, evoluţiile anterioare sugerează că tensiunile de pe pieţele financiare pot avea un impact relativ redus asupra evoluţiilor monetare, dar, în acelaşi timp, acestea au fost asociate unor realocări semnificative de portofolii, exercitând astfel o influenţă considerabilă asupra datelor monetare.

Deşi expansiunea încă robustă a masei monetare indică existenţa unor riscuri în sensul creşterii la adresa stabilităţii preţurilor pe termen mediu, datele anterioare lunii august arată că dinamica înregistrată de credite şi de agregatul monetar în sens larg s-a temperat în ultimele luni, reflectând deciziile de politică monetară adoptate începând cu anul 2005 în vederea contracarării riscurilor la adresa stabilităţii preţurilor. Conform unei analize mai amănunţite, curba plată a randamentelor şi structura ratelor dobânzilor la depozitele bancare au condus la apariţia unor efecte de substituţie. În primul rând, s-a produs o substituire a activelor cu scadenţă mai îndelungată prin instrumente monetare din cadrul M3, care oferă un randament similar, dar totodată şi un grad mai ridicat de lichiditate şi mai puţine riscuri. În consecinţă, este posibil ca expansiunea masei monetare să fie supraestimată de dinamica anuală a M3. În al doilea rând, s-au produs efecte de substituţie în cadrul M3. Spre deosebire de dinamica M3, ritmul anual de creştere a M1 s-a redus la niveluri extrem de scăzute. Aceasta reflectă rate ale dobânzilor relativ atractive pentru depozitele la termen, care au determinat o creştere a costului de oportunitate al deţinerii de numerar şi de depozite overnight.

La nivelul zonei euro în ansamblu, deşi accesul la credite bancare nu a fost, până în prezent, afectat semnificativ de persistenţa tensiunilor de pe pieţele financiare, datele pentru luna august au continuat să indice moderarea treptată a ritmului de creştere a creditelor, conform anticipaţiilor, în condiţiile temperării cererii de credite a sectorului corporativ. Totodată, dinamica împrumuturilor acordate populaţiei se menţine pe traiectoria descendentă observată în ultimii ani, datorită majorării ratelor dobânzilor pe termen scurt şi condiţiilor nefavorabile de pe piaţa imobiliară în unele ţări ale zonei euro.

În concluzie, Consiliul guvernatorilor a dezbătut pe larg recenta intensificare a turbulenţelor de pe pieţele financiare şi impactul pe care acestea l-ar putea avea asupra activităţii economice şi a inflaţiei, recunoscând gradul de incertitudine deosebit de ridicat în urma celor mai recente evoluţii. În acest context, Consiliul guvernatorilor a subliniat că menţinerea ancorării ferme a anticipaţiilor inflaţioniste la niveluri compatibile cu obiectivul stabilităţii preţurilor are o importanţă crucială pentru politica monetară. Stabilitatea preţurilor favorizează alocarea eficientă a resurselor, limitează primele de risc de inflaţie şi costurile de finanţare pe termen lung şi menţine puterea de cumpărare a euro, susţinând astfel dezvoltarea durabilă şi creşterea gradului de ocupare a forţei de muncă şi contribuind la stabilitatea financiară. Cele mai recente date confirmă fără echivoc faptul că activitatea economică din zona euro înregistrează o decelerare de ritm, în contextul temperării cererii interne şi al înăspririi condiţiilor de finanţare. Coroborarea informaţiilor identificate în cadrul analizei economice cu rezultatul analizei monetare confirmă fără echivoc probabilitatea menţinerii pentru o perioadă a ratelor anuale ale inflaţiei la niveluri net superioare celor compatibile cu stabilitatea preţurilor, precum şi faptul că, având în vedere temperarea cererii, riscurile în sensul creşterii la adresa stabilităţii preţurilor s-au atenuat într-o oarecare măsură, dar nu au dispărut. Deşi expansiunea încă robustă a masei monetare indică existenţa unor riscuri în sensul creşterii la adresa stabilităţii preţurilor pe termen mediu, dinamica înregistrată de credite şi de agregatul monetar în sens larg prezintă în continuare unele indicii de temperare. Este imperios necesar să se evite generalizarea efectelor secundare asupra procesului de stabilire a preţurilor şi a salariilor. Toate părţile implicate se confruntă cu provocări deosebite şi li se solicită să manifeste responsabilitate în această privinţă. În consecinţă, Consiliul guvernatorilor confirmă hotărârea de a asigura stabilitatea preţurilor pe termen mediu şi subliniază că va continua să monitorizeze cu deosebită atenţie toate evoluţiile în perioada următoare.

În ceea ce priveşte politica fiscală, în situaţia actuală de persistenţă a incertitudinilor pe plan economic, este esenţial ca autorităţile naţionale să respecte prevederile Pactului de stabilitate şi creştere şi să asigure sustenabilitatea finanţelor publice. Prin menţinerea unor poziţii bugetare solide, autorităţile naţionale vor putea permite libera funcţionare a stabilizatorilor automaţi, contribuind astfel la atenuarea fluctuaţiilor legate de ciclul economic şi la susţinerea încrederii sectorului privat.

Cu privire la politicile structurale, în contextul economic actual, sunt deosebit de importante măsurile care stimulează concurenţa şi flexibilitatea, promovând o creştere moderată a costului unitar cu forţa de muncă. Deşi are o importanţă crucială în toate ţările din zona euro, aceasta din urmă este stringentă mai ales în acele ţări care s-au confruntat în ultimii ani cu o scădere importantă a competitivităţii prin preţuri şi costuri şi în care rata şomajului a început deja să crească. De asemenea, reformele pe piaţa forţei de muncă, menite să stimuleze ocuparea forţei de muncă şi investiţiile şi să încurajeze dezvoltarea aptitudinilor, inovaţia şi eficienţa, sunt în continuare esenţiale pentru susţinerea creşterii economice şi a veniturilor reale pe termen lung.

Această ediţie a Buletinului lunar cuprinde două articole. Primul prezintă evoluţiile fiscale în zona euro şi în statele membre UE în urma intrării în vigoare a prevederilor Pactului de stabilitate şi creştere în anul 1998. Cel de-al doilea articol analizează fuziunile şi achiziţiile bancare transfrontaliere care au avut loc în zona euro în ultimii ani, concentrându-se asupra rolului investitorilor instituţionali.


[1] Editorialul a fost finalizat la data de 6 octombrie 2008.