Interviu Bogdan Olteanu, viceguvernator BNR la DigiFM

Transcript Digi FM, 6 aprilie 2016


Reporter: Bogdan Olteanu, viceguvernator BNR la Digi FM în studio. Bună dimineața.

Bogdan Olteanu: Bună dimineața.

Reporter: Domnule Olteanu, darea în plată. Dacă nu este astăzi, este mâine în Parlament, să sperăm că se țin de calendar. A iesit din comisii cu ceva modificări, a trecut și la votul din plen pe articole. În momentul acesta o să trebuiască să le explicăm oamenilor. Mai ales că este o perioadă în care se iau foarte multe credite. Românii s-au grăbit acum cu modificările care se produc în piață și mulți stau cu emoții. S-au terminat și banii de la Prima Casa. Prima Casa nu intra în darea în plată. Cum se vede de la BNR toata situația?

Bogdan Olteanu: Da, se pare că a existat o temere întemeiată a consumatorilor că s-ar putea să rămână fără acces la credite ipotecare ca urmare a adoptării acestui proiect de lege și am fost foarte aproape să se întample asta.

Din fericire și aceasta este vestea bună, am reușit să scoatem programul Prima Casă din discuție. Proiectul este salvat întrucât nu a mai fost introdus în mecanismul de dare în plată. Dacă ar fi fost introdus ar fi dispărut. Băncile nu pot da credite prima casa cu avans 5% și cu dobândă subvenționată, limitată, decât în măsura în care primesc acea garanție a statului. Ramânând astăzi mecanismul garanției statului în Prima Casa, asta înseamnă că Prima Casă va putea să funcționeze în continuare.

Reporter: Cele mai multe case în România în momentul acesta se vând prin prima casă?

Bogdan Olteanu: De departe cele mai multe. Statisticile arată că în ultimii ani cam 80-90% aproape din creditele ipotecare, creditele destinate cumpărării unei locuințe și creditele la care pui locuința respectivă garanție sunt credite prima casa. Exista, sigur, și diferența, credite mai mari pentru locuințe mai mari peste plafonul de 60.000 euro la care se folosesc regulile pieței. Și acolo lucrurile nu au fost rezolvate atât de bine prin legea dării în plată. Nu s-a acceptat introducerea unei optiuni pentru consumatori de a merge pe darea în plată cu un avans potrivit legii sensibil mai mare, sau a putea renunța din proprie inițiativă la darea în plată și a primi condițiile de avans de astăzi, de 10-15%. Exista încă discuții și probabil vom consulta specialiști în domeniul codului civil.

Punctul meu de vedere este că codul civil prevalează și în continuare dreptul cetățeanului de a renunța la o facilitate pe care i-o dă legea există. Deci ar putea exista speranțe și pentru cei care vor să-și ia credite mai mari de 60.000 euro, dar sigur, asteptăm să vedem legea adoptată și după aceea o vom clarifica cu specialiștii din Ministerul Justiției, din domeniul justiției.

Reporter: A fost o lege controversată. Mulți oamni s-au bucurat de aceste prevederi. Totuși se suprapune pe un an electoral. Putem face corelarea între anul electoral și aceasta lege?

Bogdan Olteanu: Am să mă abțin să fac o discuție politică, pentru că nu e mandatul nostru. Ce pot să vă spun este că dacă m-aș pune în poziția mea de acum 10 ani nu aș fi considerat atunci că din asemenea lege se pot câștiga voturi.

Reporter: Nu vă e dor de perioada aceea? De politică?

Bogdan Olteanu: Nu, nu mi-e dor de ea, dar mai am amintiri și poate și instincte de atunci. Nu cred că va fi un câștig politic, nu cred că e o soluție. Mie mi se pare că obiectivul acestei legi de a îi ajuta pe oamenii cu probleme și instrumentele pe care legea le propune nu sunt aliniate. Oamenii nu sunt ajutați în momentul în care le iei casa.

Reporter: Faptul că ați fost parlamentar v-a ajutat în dezbatarea asta? Culisele Parlamentului stăpânindu-le foarte bine, v-au ajutat în dezbatare?

Bogdan Olteanu: Cred că am cunoscut suficient de bine procedurile parlamentare și până la urmă nu sunt singurul. Și colegul meu, domnul Florin Georgescu, a fost președinte de Comisie parlamentară, are o bogata experiență. Liviu Voinea care a fost cu noi a fost la rândul sau ministru și a venit în Parlament să susțină bugete, deci faptul că știam cum trebuie să ne susținem cauza, știam ce se poate și ce nu se poate și cum se fac lucrurile, este întotdeauna un lucru important.

Reporter: Este o victorie a BNR? Cum a ieșit legea de ieri? Cred că mâine e votul final? Sau ar trebui să fie mâine?

Bogdan Olteanu: Este o victorie amară. Am obținut câteva din succesele de traseu, am reușit să eliminăm prima casa din lege, ceea ce o face viabilă în continuare, am reușit să delimităm mai specific, mai strict pe cei care beneficiază de lege, fie vorba de persoane care și-au cumpărat o locuință sau care au pus garanție o locuință pentru un credit ipotecar, nu orice fel de credite, să fie vorba de niște credite limitate de un plafon. Ce rămâne însa grav este faptul că e o forțare a unor relații sociale fundamentale. În momentul în care statul intra cu forța în contractele existente, în contracte în curs, asta va afecta grav încrederea între oameni, între oameni și companii, între oameni și stat.

Reporter: Se aplică și retroactiv?

Bogdan Olteanu: Aici este problema. Da, se aplică. Sigur, aceasta decizie este supusă cenzurii CCR și de aici încolo părțile, sigur, mai întâi factorii constituționali dacă vor dori să o conteste o vor contesta. Dacă nu, dupa intrarea în vigoare, cei interesați o pot contesta . Din punctul meu de vedere, faptul că se aplică retroactiv este neconstituțional. Dar această neconstituționalitate nu este o chestiune procedurală, de aceea am început prin a vorbi despre faptul ca relațiile sociale fundamentale sunt afectate. De asta constituția nu permite legi retroactive. Pentru ca o lege retroactivă afecatează relația dintre noi.

Reporter: Ca să ințeleagă lumea exact legea se aplică și celor care deja au credit și nu-l pot achita, sau nu mai vor?

Bogdan Olteanu: Din păcate, nu mai vrei sau nu mai poți. Noi am sugerat, pentru a crea acea situație excepțională pe care Constituția o permite, să fie exclusiv nu mai poți. Nu s-a ajuns chiar acolo și aici avem o nemulțumire.

Reporter: Există și nu mai vrei, nu-ți mai place?

Bogdan Olteanu: Există și aceasta situație. Ea nu este eliminată prin textul de lege.

Reporter: Dar analizele dvs arată că această situație este predominantă? Adică această lege ar fi fost facută cu dedicație, pentru niște oameni care nu mai vor să plătească?

Bogdan Olteanu: Aici ar trebui să fie analizele altor institutii ale statului. Noi nu ne ocupăm de dedicațiile din legi.

Reporter: Nu, dar băncile pot să vă spună, că știu ce credite au dat. Nu cred că e vorba de o afacere naivă aici. Băncile știu foarte bine cui au dat banii, cine sunt oamenii aceia și cine face presiuni ca să dea casele înapoi.

Bogdan Olteanu: Haideți să clarificăm realitățile. Aici sunt două categorii de realități. În primul rând, dintre cei care au luat credite și se află în dificultate, cei mai mulți sunt cei care nu pot. Mai ales la creditele mici. Pe de altă parte, dintre cei care ar fi interesați să dea înapoi o garanție și să-și șteargă creditul, nu cei mici vor fi majoritari. Pentru că cei care și-au cumpărat un apartament vor face toate eforturile posibile să plătească ratele pentru că acolo locuiesc. Acolo unde s-au pus garanții ipotecare, de regulă terenuri a căror valoare a scăzut dramatic, sau au luat sume mari, acolo sigur că și beneficiile vor fi mari la darea în plată. Probabil, după câteva luni de punere în aplicare a legii, vom vedea că situațiile efective de dare în plată vor fi mai curând în favoarea celor care nu vor și nu în favoarea celor care nu puteau.

Reporter: Analiza aceasta o să o aveți dvs. sau băncile?

Bogdan Olteanu: Analiza asta va fi publică pentru că această lege se aplică prin intermediul instanțelor de judecată. În momentul în care o asemenea relație dintre bancă și client ajunge la instanța de judecată, ea devine publică. Deci dumneavoastră, media, opinia publică vor avea acces la cazurile de dare în plată efectuate. Și atunci vom vedea cine dă în plată. Dă în plată omul cu un apartament de două camere într-un cartier al Capitalei sau dă în plată cineva care a pus garanție două terenuri și a luat în credit?

Reporter: Dumneavoastră spuneți că este o lege care viciază relațiile omenești…

Bogdan Olteanu: Da

Reporter: Mulți oameni vor spune: ani de zile băncile ne-au călcat pe grumaz, am intrat într-o relație incorectă, în care banca – atunci când mi-am luat eu casa – m-a pus să semnez un bilet la ordin în alb, ceea ce este o samavolnicie cam pe oriunde în lumea asta…

Bogdan Olteanu: Este ilegal, un bilet la ordin în alb este nul.

Reporter: În anul 2004 nu era nul…

Bogdan Olteanu: Este din 1933, de când s-a dat acea lege.

Reporter: Exact, dar tot te puneau să-l semnezi. Și băncile au făcut multe lucruri de genul acesta, au crescut ratele în mod disproporționat față de tot ce câștigau oamenii. Adică a fost o relație care a mers cu greutatea într-o singură parte. Acum multă lume a spus că se face dreptate, că ne-au sufocat. Argumentul acesta îl vede Banca Națională?

Bogdan Olteanu: Îl vede Banca Națională și e un argument corect, dar soluția e greșită. Pentru clauze abuzive există lege care se aplică și acea bancă care a instituit clauze abuzive plătește. Tribunalul apreciază, se dă o hotărâre judecătorească și banca plătește, despăgubește și elimină clauzele abuzive. Aceea este legea care se aplică clauzelor abuzive. În România, ca în orice sistem de drept, o singură lege se aplică unei singure situații. Această nouă lege nu se aplică situațiilor de clauze abuzive. Pentru clauze abuzive avem Ordonanța 50. Prin eliminare, această lege se aplică acelor relații dintre bancă și client unde nu există clauze abuzive. Aici e problema.

Reporter: Dar oamenii spun: ați greșit atât de mult în fața noastră încât vă facem și noi lucrul acesta…

Bogdan Olteanu: Acest mecanism este cu o nealiniere evidentă între obiective și mijloace. Vrei să sancționezi o instituție care a greșit, sancționeaz-o direct. Asta nu are legătură cu luarea în plată a casei. Principalul pedepsit pe termen lung în această situație va fi cel care dă casa. Banca se potcovește cu o casă, o vinde greu, o să marcheze niște pierderi, pe care, la un moment dat le socializează, le transferă fie deponentului, fie clienților, fie statului prin bugetul de stat. Cine rămâne fără casă? Inițiatorul legii? Banca? Nu! Rămâne fără casă cel care o dă înapoi. Nu e o soluție socială pentru o problemă socială. Iar instrumentele de pedepsire, cu ghilimele, ale unor contribuabili sunt altele.

Reporter: Legea distruge piața imobiliară? Valoarea caselor?

Bogdan Olteanu: Există cel puțin două categorii de cetățeni care sunt serios afectați în interesele lor de această lege. Întotdeauna într-un mecanism în care cineva primește bani, trebuie să te întrebi de unde vin banii aceia, banii nu vin din aer. Banii vin din câteva locuri. În primul rând cei care au plătit, cu greu, rate, de-a lungul timpului, care au făcut permanent eforturi și au plătit, evident că sunt nedreptățiți. În al doilea rând, evident, când se accesează mai greu credite ipotecare, valoarea caselor va scădea. În nicio țară din lume, oricât de bogată, casele nu se cumpără cu banii jos. Se cumpără prin credit ipotecar și prețul caselor e normal atunci când există credit ipotecar. Atunci când creditul ipotecar, dintr-un giumbușluc legislativ, nu mai este accesibil, prețul caselor scade și asta înseamnă că scade averea cetățenilor. Într-o țară ca România, mai ales, cea mai importantă avere a cetățenilor sunt casele pe care le dețin.

Și al treilea mod prin care dl. Mândruță, aici de față, poate să piardă, este depozitul bancar. Părinții noștri au depozite bancare. Ei vor pierde pentru că banca trebuie să își acopere de undeva pierderea. Probabil, remunerarea depozitelor bancare va scădea.

Reporter: Spuneți-ne un secret din politică. Ce știți din culise, e fierbere mare cu Panama? Ce se aude pe culoarele politicii și ale mediului de afaceri din România?

Bogdan Olteanu: Eu cred că la noi sunt alte trei litere care fac temeri pe culoare – rimează: DNA cu PANAMA.

Reporter: Cât de aproape suntem de momentul în care la depozite vom avea dobânzi negative?

Bogdan Olteanu: Nu vă temeți de asta, nici nu avem intenția să împingem în acolo. Dimpotrivă. Mai mult decât atât, cred că am atins deja punctul de minim al nivelului dobânzilor de piață, care se reflectă în nivelul depozitelor bancare. E de așteptat că depozitele bancare vor fi pe ușoară traiectorie ascendentă. Nu vom ajunge să avem dobânzi zero. Sunt dobânzi mici, dar haideți să le comparăm și cu inflația: a fost în ultimele luni -2%. Deci acea dobândă mică, dacă o adăugăm inflației, duce la o dobândă reală de 3-4%, ceea ce e bine.