Reprezintă una dintre primele iniţiative luate de Grupul special de lucru privind întărirea guvernanţei economice condus de preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, în vederea consolidării cadrului juridic privind guvernanţa economică. Noul concept a fost introdus la Consiliul European din iunie 2010  cu scopul de a impulsiona supravegherea bugetară şi coordonarea politicilor economice ale statelor membre ale Uniunii Europene (UE). Politicile bugetare şi structurale ale statelor membre sunt analizate pe o perioadă de 6 luni, în scopul identificării dezechilibrelor apărute sau iminente, care ar încălca prevederile Pactului de Stabilitate şi Creştere.

Începând cu anul 2011, Semestrul european debutează în fiecare an cu prezentarea de către Comisia Europeană (CE) a comunicării privind Analiza anuală a creşterii, care începând cu anul 2019 a fost înlocuită cu Strategia anuală privind creșterea durabilă (ASGS - Annual Sustainable Growth Strategy). Acest document cuprinde o evaluare a situaţiei economice a UE şi stabileşte acţiunile prioritare pe care statele membre ar trebui să le întreprindă pentru a asigura creşterea durabilă a economiei UE.

Ţinând cont de orientările cuprinse în cadrul AGS, statele membre îşi elaborează strategiile bugetare pe termen mediu pe care le integrează în cuprinsul programelor lor de stabilitate (pentru statele din zona euro) sau de convergenţă (pentru statele din afara zonei euro, printre care şi România) şi prezintă, în programele naţionale de reformă, măsurile necesare pentru îndeplinirea obiectivelor înscrise în strategia Europa 2020. Cele două documente sunt transmise simultan CE, până la mijlocul lunii aprilie a fiecărui an, de către statele membre. În etapa de finalizare a Semestrului european, pe baza recomandărilor formulate de CE, Consiliul UE prezintă, până la sfârşitul lunii iunie, începutul lunii iulie a fiecărui an,  recomandări de politică specifice fiecărei ţări. Astfel, statele membre vor putea să ţină seama de aceste contribuţii atunci când îşi vor elabora previziunile economice pentru anul în curs şi proiectul de buget pe anul următor.

O coordonare mai strânsă a politicii economice pentru competitivitate şi convergenţă

În cadrul Consiliului European din 24 – 25 martie 2011, şefii de stat sau de guvern din zona euro, la care au aderat Bulgaria, Danemarca, Letonia, Lituania, Polonia şi România, au convenit asupra  Pactului euro plus. Pactul urmăreşte consolidarea pilonului economic al Uniunii Economice şi Monetare şi se bazează pe îmbunătăţirea guvernanţei economice, respectiv întărirea coordonării politicilor macroeconomice, în scopul asigurării unui grad înalt de convergenţă şi evitării dezechilibrelor macroeconomice la nivelul statelor membre. Acesta rămâne deschis pentru aderarea altor state membre.

Statele membre semnatare ale Pactului s-au angajat să respecte următoarele reguli:

• asigurarea coerenţei cu guvernanţa economică a UE, în scopul consolidării acesteia pe termen mediu şi lung; aceasta înseamnă armonizarea şi integrarea cu mecanismul de lucru şi instrumentele dezvoltate şi utilizate în prezent atât de statele membre cât şi de CE: pactul de Stabilitate şi Creştere, Analiza Anuală de Creştere, Semestrul European, Strategia Europa 2020, noul cadru de supraveghere macroeconomică (6-pack si 2-pack), Pactul fiscal
• orientarea politicilor macroeconomice naţionale spre domenii prioritare , esenţiale pentru promovarea competitivităţii şi convergenţei; stabilirea unor obiective comune la nivel UE şi integrarea acestora în cadrul politicilor naţionale astfel încât responsabilitatea implementării să revină statelor membre
• asumarea anuală de angajamente naţionale concrete şi monitorizarea îndeplinirii acestora la cel mai înalt nivel politic
• finalizarea pieţei unice, politică esenţială pentru promovarea competitivităţii în UE şi în zona euro.

Obiectivele Pactului vizează:

• promovarea competitivităţii
• promovarea ocupării forţei de muncă
• consolidarea sustenabilităţii finanţelor publice
• consolidarea stabilităţii financiare
• coordonarea politicii de taxe naţionale, un obiectiv aditional controversat la nivelul mai multor state membre.

Fiecare stat membru al UE semnatar al Pactului prezintă măsurile specifice ce urmează a fi adoptate în vederea îndeplinirii acestor obiective. Stabilirea strategiei de implementare a acestor măsuri rămâne în responsabilitatea fiecărui stat participant, însă o atenţie deosebită trebuie acordată regulilor Pactului pentru întărirea coordonării politicilor macroeconomice la nivel european şi naţional. Aceste angajamente se reflectă în programele naţionale de reformă şi în programele de stabilitate sau convergenţă care sunt transmise în fiecare an în contextul Semestrului european. rezultatele analizei regăsindu-se sub formă de recomandări pentru fiecărui stat membru ce urmează a fi înaintate şefilor de stat şi de guvern la Consiliul European de vară.

Progresul înregistrat în direcţia obiectivelor comune este  monitorizat periodic de către CE. În acest context, la reuniunea din 1-2 martie 2012, Consiliul European a apreciat evoluţiile înregistrate în punerea în aplicare a angajamentelor asumate prin Pact, constatând totodată că reformele din anumite domenii trenează şi că implementarea nu este uniformă la nivelul statelor membre participante şi le-a îndemnat pe acestea să aibă în vedere asumarea unor noi angajamente pentru următoarele 12 luni, axate pe un număr redus de reforme esenţiale, rapide şi măsurabile pentru a atinge obiectivele Pactului.