Întrebări şi răspunsuri privind activitatea CRC


1. Ce este Centrala Riscului de Credit?
CRC este o bază de date care conţine informaţii referitoare la datele de identificare ale debitorilor, la creditele acordate acestora şi angajamentele asumate în numele lor în lei sau în valută de către fiecare persoană declarantă, precum şi la fraudele cu carduri produse de către posesori. CRC gestionează în numele Băncii Naţionale a României aceste informaţii, într-un cadru strict reglementat şi în condiţiile păstrării secretului profesional.
2. Unde funcţionează Centrala Riscului de Credit? Care este cadrul legal în baza căruia funcţionează aceasta?
CRC funcţionează la Banca Naţională a României, în baza prevederilor:
  1. Legii nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naţionale a României şi
  2. Regulamentul BNR nr. 2/2012 privind organizarea şi funcţionarea la BNR a Centralei Riscului de Credit (publicat în Monitorul Oficial al României nr. 49 din 20.01.2012), cu modificările ulterioare (Monitorul Oficial, Partea I, nr. 275 din 23.04.2015 și Monitorul Oficial, Partea I, nr. 706 din 12.09.2016).

Aceste reglementări pot fi accesate şi pe site-ul internet al Băncii Naţionale a României în secţiunea Legislaţie.

3. Cine raportează la Centrala Riscului de Credit?
La CRC raportează următoarele persoane declarante:
  1. instituţiile de credit, instituţiile financiare nebancare înscrise în Registrul special, instituţiile de plată care înregistrează un nivel semnificativ al activităţii de creditare şi instituţiile emitente de monedă electronică care înregistrează un nivel semnificativ al activităţii de creditare - persoane juridice române;
  2. sucursalele din România ale instituţiilor de credit şi ale instituţiilor financiare nebancare înscrise în Registrul special - persoane juridice străine.
4. Ce fel de informaţii se raportează la Centrala Riscului de Credit?
La CRC se raportează următoarele informaţii de risc de credit:
  1. datele de identificare ale debitorilor (persoane fizice şi juridice rezidente şi nerezidente): nume/denumire, cod numeric personal/cod unic de înregistrare(pentru debitorii rezidenţi) sau codul ţării urmat de informaţia solicitată de către persoana declarantă la deschiderea contului curent (pentru debitorii nerezidenţi), judeţul de domiciliu, ţara, activitatea, forma de proprietate, sectorul instituţional, sucursală a unei persoane juridice;
  2. creditele acordate debitorilor şi angajamentele asumate in numele lor în lei sau în valută de către fiecare persoană declarantă pentru debitorii a cărui datorie individuală faţă de instituţia respectivă este mai mare sau egală cu 20.000 lei;
  3. informaţii referitoare la componenţa grupului de persoane fizice şi/sau juridice care reprezintă un grup de clienţi aflaţi in legatură/un singur debitor, grup evidenţiat de fiecare persoană delcarantă;
  4. fraudele cu carduri produse de posesori.

5. Când se raportează fraudele cu carduri la Centrala Riscului de Credit?
          Fraudele cu carduri se raportează atunci când se încalcă prevederile contractuale de către posesorii de card de debit şi/sau de credit şi suma  corespunzătoare nu mai este înregistrată la restanţe în evidenţele persoanelor declarante. Menţionăm că, această informaţie este raportată la CRC de către persoanele declarante în momentul constatării acesteia.

6. Care este frecvenţa şi perioada de raportare la Centrala Riscului de Credit?
Raportarea la CRC se face în format electronic, lunar, prin Reţeaua de Comunicaţii Interbancare, între 01 - 17 ale fiecărei luni când se transmit informaţiile aferente lunii anterioare.

7. Cât timp este menţinută informaţia raportată în baza de date a Centralei Riscului de Credit?
Informaţia raportată este menţinută în baza de date a CRC o perioadă de şapte ani de la data înscrierii.

8. Ce informaţii există despre persoanele fizice la Centrala Riscului de Credit?
La CRC există următoarele informaţii de risc de credit:
  1. datele de identificare ale debitorilor persoane fizice: nume, cod numeric personal sau codul ţării urmat de informaţia solicitată de către persoana declarantă la deschiderea contului curent (pentru debitorii nerezidenţi), judeţul de domiciliu, ţara şi sectorul instituţional;
  2. creditele acordate debitorilor persoane fizice şi angajamentele asumate în numele lor în lei sau în valută de către fiecare persoană declarantă pentru debitorii a căror datorie individuală faţă de instituţia respectivă este mai mare sau egală cu 20 000 lei;
  3. informaţii referitoare la componenţa grupului de persoane fizice şi/sau juridice care reprezintă un grup de clienţi aflaţi în legătură/un singur debitor, grup evidenţiat de fiecare persoană declarantă; 
  4. fraudele cu carduri produse de posesori.

 9. Dacă o persoană fizică/juridică a avut în trecut un credit cu care a fost înregistrată în baza de date a Centralei Riscului de Credit şi ulterior l-a achitat integral, mai figurează în această bază de date?
           Da. Achitarea integrală a creditului nu presupune ştergerea din baza de date a informaţiilor deja raportate pe numele debitorului; acestea, conform prevederilor art. 17 din Regulamentul BNR nr. 2/2012, cu modificările ulterioare, vor rămâne în baza de date pe o perioadă de şapte ani de la data înscrierii. 

10. Cine poate consulta informaţia din baza de date a Centralei Riscului de Credit şi în ce scop?
Persoanele declarante pot consulta baza de date a CRC la deschiderea de cont, la acordarea de credite, etc. sau pentru monitorizarea comportamentului de plată al debitorilor proprii, în conformitate cu prevederile art. 24 din Regulamentul BNR nr. 2/2012, cu modificările ulterioare.
 
11. Cum trebuie să procedeze persoanele fizice pentru a obţine informaţii de la Centrala Riscului de Credit?
În conformitate cu prevederile Legii nr.677/2001 pentru protecția persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date, persoanele fizice pot obţine informaţii de la CRC numai dacă le solicită în nume propriu. Pentru a obţine aceste informaţii trebuie remisă prin poştă o solicitare scrisă (în original), datată şi semnată, pe adresa Str. Lipscani nr. 25, cod 030031, sector 3, Bucureşti, către Banca Naţională a României - Direcţia Statistică (secţiunea link-uri utile din cadrul prezentării CRC: persoane fizice). Cererea va fi însoţită de o copie xerox lizibilă după buletin/carte de identitate/paşaport.
Răspunsul la solicitare:
 - va fi transmis prin poştă la adresa din actul de identitate ataşat solicitării sau la o altă adresă menţionată de solicitant care să asigure că predarea i se va face personal;
 - poate fi ridicat personal de către solicitant de la sediul centralei Băncii Naţionale a României, dacă acest lucru este menţionat în solicitare.
În cazul în care răspunsul este ridicat personal de la sediul centralei Băncii Naţionale a României de către solicitant, acesta trebuie să se identifice
cu originalul documentului ataşat la solicitare.
12. Se poate contesta corectitudinea informaţiilor din baza de date a Centralei Riscului de Credit?
Orice persoană raportată poate contesta corectitudinea informaţiilor înregistrate în baza de date a CRC pe numele său, prin intermediul persoanei declarante care i-a remis aceste informaţii.

13. Poate Centrala Riscului de Credit să modifice/şteargă informaţiile aferente unui debitor existent în baza de date?
Nu, CRC nu poate modifica sau şterge informaţia de risc de credit înregistrată în baza de date. Deoarece instituţiile de credit, instituţiile financiare nebancare înscrise în Registrul special, instituţiile de plată care înregistrează un nivel semnificativ al activităţii de creditare şi instituţiile emitente de monedă electronică care înregistrează un nivel semnificativ al activităţii de creditare, în calitate de persoane declarante, răspund pentru veridicitatea şi integritatea informaţiei de risc de credit transmise la CRC (art. 34 din Regulamentul BNR nr. 2/2012, cu modificările ulterioare) numai acestea pot proceda la corectarea sau ştergerea informaţiilor din baza de date, în situaţia în care acestea au fost transmise eronat.
 
14. Ce tipuri de rapoarte furnizează Centrala Riscului de Credit?
Rapoartele furnizate de CRC instituţiilor de credit, instituţiilor financiare nebancare înscrise în Registrul special, instituţiilor de plată care înregistrează un nivel semnificativ al activităţii de creditare şi instituţiilor emitente de monedă electronică care înregistrează un nivel semnificativ al activităţii de creditare, în calitate de persoane declarante, sunt raportul "Informaţii existente în baza de date a Centralei Riscului de Credit" şi raportul "Fraude cu carduri" care conţin informaţii de risc de credit, fără a se preciza identitatea instituţiilor care au raportat aceste informaţii. Petenţii, persoane fizice pot obţine, în urma solicitării scrise (conform celor menţionate la pct. 11), un raport în care sunt specificate informaţiile de risc de credit şi denumirea persoanelor declarante care au raportat aceste informaţii.

15. În baza de date a Centralei Riscului de Credit există informaţii raportate de către lichidatorii desemnaţi de tribunal pentru gestionarea băncilor în faliment?
Da. În baza de date a CRC sunt informaţii raportate de către lichidatorii desemnaţi de tribunal pentru gestionarea băncilor în faliment, şi anume: Banca de Investiţii şi Dezvoltare S.A., Banca Internaţională a Religiilor S.A., Banca Română de Scont S.A., Banca Turco-Română S.A., Banca Columna S.A. şi Nova Bank S.A.

16. Centrala Riscului de Credit este singura bază de date referitoare la credite şi sume restante provenite din întârzierea sau neplata ratelor unui credit?
Nu. Biroul de Credit S.A. (la care acţionari sunt o parte din instituţiile de credit) monitorizează informaţiile despre creditele acordate persoanelor fizice.

17. Există structuri similare Centralei Riscului de Credit în Europa? 
          Da. În Europa există Registrul Central al Creditelor în Austria, Belgia, Bulgaria, Cehia, Franţa, Germania, Italia, Letonia, Lituania, Portugalia, Slovacia, Slovenia şi Spania. Sistemele din aceste ţări funcţionează în băncile centrale, în baza unor principii general acceptate pe plan internaţional. 
                                                                                                                                                                                                                                                     
18. La nivel european se realizează schimb de informaţii transfrontalier între sistemele similare Centralei Riscului de Credit?
           Da, se realizează în baza Memorandumului de înţelegere privind schimbul de informaţii între registrele de credit naţionale în vederea transmiterii acestora  către persoanele declarante (MoU).În prezent, în baza MoU, 9 țări participă la schimbul transfrontalier: Austria, Belgia, Cehia, Franţa, Germania, Italia, Portugalia, România şi Spania.Obiectul acestui schimb îl constituie persoanele juridice rezidente în țările participante care sunt înregistrate în registrele de credit cu o expunere totală egală cu sau mai mare de 25.000 euro; expunerea se referă numai la suma trasă a creditelor și la suma angajamentelor debitorului de tipul scrisorilor de garanție.

           Schimbul transfrontalier de informații se realizează bilateral între țările participante prin rețeaua de servicii pusă la dispoziție de către Banca Centrală Europeană și au frecvență lunară, cu excepția schimbului cu Germania, unde frecvența este trimestrială.

            Legat de schimbul transfrontalier de informații CRC pune la dispoziția persoanelor declarante raportul "Expunere din schimbul transfrontalier".